De un timp încoace, medicii ne tot atrag atenţia că modul nesănătos în care trăim ne costă ani buni de viaţă. Fumatul, consumul de alcool, lipsa mişcării şi alimentaţia haotică atrag după ele un alai de afecţiuni, care ne şubrezesc organismul şi-l îmbătrânesc prematur.

Alcoolul = până la 23 de ani

Persoanele care beau mult şi consumă în special tărie trăiesc cu până la 23 de ani mai puţin decât cele care beau moderat, limitându-se la 50 ml, în cazul femeilor, sau la 100 ml, în cazul bărbaţilor - aceasta este doza sănătoasă, care arde grăsimile din organism. Alcoolul atacă ficatul, dar are efecte nefaste şi asupra neurotransmiţătorilor din creier responsabili cu reglarea respiraţiei, cu gândirea şi cu circulaţia sangvină. În timp, poate chiar să deterioreze ADN-ul. În plus, alcoolul îngraşă. În primul rând, pentru că are multe calorii şi conţine zahăr, iar în al doilea rând, fiindcă stimulează apetitul.

Sedentarismul = 10 ani

Un deceniu de viaţă - atât ne costă lipsa mişcării. Motivul: meta­bolismul este încetinit, iar organismul nu reuşeşte să ardă grăsimile şi zahărul furnizate de alimentaţie. Aşa apar problemele metabolice (obezitatea abdominală, diabetul de tip 2, nivelurile mari de lipide, trigliceride şi colesterol rău) şi bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială, ateroscleroza, rigidizarea arterelor, angina pectorală etc.). Pe seama sedentarismului mai putem pune oboseala cronică şi riscul sporit de a dezvolta diferite tipuri de cancer - de sân, de colon, de endometru, de vezi­că urinară, de pancreas. Explicaţia constă în faptul că un organism inactiv produce tot mai multe celule canceroase.

Excesul ponderal = între 3 şi 19 ani

De multe ori, excesul ponderal este urmarea alimentaţiei haotice: când mâncăm ce, când şi cât nu trebuie, sistemul digestiv este dat peste cap, prelucrează superficial alimentele şi face stocuri de lipide (grăsimi). Urmarea: vasele de sânge se îngustează din cauza depunerilor de grăsime, circulaţia sangvină este îngreunată, iar inima munceşte din greu ca să pompeze sângele.

Aşa apar obezitatea abdominală, bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat. Conform studiului realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea McGill din Montreal, persoanelor supraponderale speranţa de viaţă le scade cu 3 ani, celor obeze cu 6 ani, celor cu obezitate severă cu 8 ani, iar celor cu obezitate morbidă cu 19 ani, scrie libertatea.ro.

Neglijarea igienei orale = 10 ani

Cercetătorii de la Universitatea din Columbia (SUA) pun pe seama igienei orale defectuoase apariţia unor maladii grave. Conform studiilor întreprinse de aceştia, parodontoza - o boală cronică a gingiei, ce duce la pierderea dinţilor - atrage după sine tulburări de digestie, predispune la afecţiuni cardiace şi reumatismale (din cauza bacteriilor din tartru şi din carii) şi creşte riscul la demenţă senilă - Alzheimer. Trăgând linie, dacă nu folosim periu­ţa, pasta de dinţi, aţa dentară şi apa de gură şi nu mergem la stomatolog pentru prevenţie şi tratamentele necesare, speranţa de viaţă scade cu până la 10 ani.

Stresul = 6 ani

Stresul zilnic accelerează meca­nismele îmbătrânirii premature. Dacă nu reuşim să îl contracarăm şi ne lăsăm atraşi în caruselul consumului nervos constant, trăim cu şase ani mai puţin decât este prevăzut în zestrea noastră genetică.

Fumatul = 5 ani

Fiecare ţigară ne costă 14 minute din viaţă, conform cercetărilor medi­cale. Iar potrivit unei hărţi a riscurilor de mortalitate publicate în SUA, fumătorii înrăiţi trăiesc, în medie, cu cinci ani mai puţin decât cei care nu au cedat acestui viciu. Riscul este la fel de mare şi pentru fumătorii pasivi, fiindcă fumul de ţigară pe care îl inhalează involuntar conţine peste 4.000 de compuşi chimici, dintre care câţiva cancerigeni, plus o cohortă de bacterii ce agravează bolile infecţioase şi pe cele cronice.

Potrivit Centrului Naţional pentru Renunţarea la Fumat din România, „simpla expunere la fumul de ţigară, câte 30 de minute pe zi, creşte riscul de infarct miocardic acut cu 30%”. În ce-i priveşte pe fumători, riscul de deces din cauza cancerului pulmonar creşte exponenţial după vârsta de 60 de ani.