Problemele de sănătate din cauza lipsei de acti­vitate fizică zi de zi aveau la nivel global, în anul 2013, un cost de 67,5 de miliarde dolari (61 de miliarde euro), mai mult decât PIB-ul unei țări precum Costa Rica, potrivit unui studiu publicat în revista me­dicală britanică ‘The Lancet’, citat de agenția France Presse.

Conform acestui studiu, cifra totală cuprinde 53,8 miliarde de dolari în costuri de îngrijire a sănătății și 13,7 miliarde de dolari în pierderi de productivitate.

Cercetarea a acoperit 142 de țări, reprezentând 93 la sută din populația mondială, fiind prima care cuantifică costul „pandemiei“ de sedentarism. Studiul face parte dintr-o serie de articole publicate de revista medicală britanică în ajunul deschiderii Jocurilor Olimpice de la Rio la data de 5 august.

Costul real al sedentarismului ar putea fi chiar mai mare, deoarece autorii avertizează că evaluarea lor include numai cinci boli majore asociate lipsei de activitate fizică: boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, diabetul de tip 2 (cel mai frecvent), cancerul de sân și cancerul de colon.

Un stil de viață sedentar este legat anual de producerea a peste cinci milioane de decese în întreaga lume, notează revista citată.

Țările bogate suportă în mod proporțional o parte mai mare a sarcinii financiare a sedentarismului (80,8 la sută costuri de asistență în domeniul sănătății și 60,4 la sută costuri indirecte). Pentru țările cu venituri mici și mijlocii, costul se exprimă în principal în termeni de maladii și de moarte prematură. Dacă lipsa de activitate continuă să crească în aceste țări, va spori și povara financiară, a afirmat Melody Ding, de la Universitatea din Sydney, care a condus cer­cetarea.

Un alt studiu publicat de revista ‘The Lancet’ amin­tește că riscul crescut de deces legat de poziția așezată timp de opt ore pe zi poate fi scăzut și chiar anulat făcând cel puțin o oră de exerciții pe zi. Mersul rapid cu 5,6 kilometri pe oră sau cu bicicleta de agrement cu 16 kilometri pe oră sunt două bune exemple în acest sens.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) preconizează cel puțin 150 de minute de activitate fizică pe săptămână. Studiul recomandă mai puțin de 60 de minute pe zi după analizarea datelor a peste un milion de persoane. Cu toate acestea, numai 25 la sută dintre oameni practică aproximativ o oră sau mai mult de o oră de activitate fizica pe zi, conform acestor date.

„Pentru mulți oameni care merg la muncă și care au locuri de muncă la birouri, nu există nici o moda­litate de a scăpa de poziția așezat timp îndelungat“, admite cercetătorul Ulf Ekelund de la școala norve­giană de științe din domeniul sportului (Norwegian School of Sport Sciences), coautoar al studiului.

O oră de activitate fizică pe zi este ideal pentru sănătate, dar dacă acest lucru este greu de gestionat, se poate face cel puțin un mic exercițiu zilnic care ajută la reducerea riscului, cum ar fi alergarea de dimineață, mersul cu bicicleta spre locul de muncă sau o plimbare la prânz, a sugerat specialistul.

Față de „pandemia“ de inactivitate, reacția a fost mult prea lentă, consideră profesorul Jim Sallis de la Universitatea California din San Diego, care a exa­minat într-un articol publicat în aceeași revistă progresele realizate în aceasta problemă de la Jocurile Olimpice din 2012 până acum.

„Fondurile rămân insuficiente deoarece problema activității fizice nu este luată suficient în serios“, au deplâns dr. Richard Horton și Pam Das, redactori șefi ai revistei medicale britanice ‘The Lancet’.