INTERVIU 28 februarie 2020

„În patinaj trebuie să demonstrezi, nu doar să vorbești”

de Iulia Drăghici - Taraș | 4608 vizualizări

Interviu cu instructoarea de patinaj artistic, Petra Knežević-Kolarević

Steluțele din patinajul artistic covăsnean încep să strălucească pe podiumurile naționale. Chiar dacă mai au foarte mult de muncă și nevoie de sprijin cât cuprinde, este sigur că în călătoria lor spre performanță sunt pe drumul cel bun. Asta spune antrenoarea lor, Petra Knežević-Kolarević, în contextul în care săptămâna trecută reprezentanții clubului sportiv Pinguinii Király din Sfântu Gheorghe au participat la Cupa României de Patinaj Artistic. Despre această competiție, rezultate, dar și neajunsurile în acest sport care abia acum prinde viață în județul Covasna, motivația antrenoarei originară din Croația să ducă spre performanță copiii români și maghiari, în interviul care urmează. Menționăm că am purtat conversația în limba engleză, iar traducerea ne aparține. 

Ne bucurăm să avem șansa să ne întâlnim și să aflăm detalii din culisele patinajului artistic din județul Covasna. Înțeleg că ați fost prezenți la Cupa României la Patinaj Artistic de la București și că nu v-ați întors cu mâna goală. Care au fost rezultatele?

Din partea clubului Pinguinii Király din Sfântu Gheorghe am participat la două categorii, cea de recreație (recreational) și cea oficială. Prima este pentru copiii care patinează, dar nu la un nivel avansat. La oficial, la categoria Cubs (n.red. denumiri din engleză), Milik Alexander a câștigat locul 1. Băiatul, de 10 ani, face și patinaj artistic și hochei, ceea ce este interesant și foarte rar. Alex este singurul băiat care face patinaj artistic în județul Covasna. Sonia Milik, de 8 ani, sora mai mică a lui Alexander, și Lelle Ágota Molnár, de 7 ani, au obținut locurile 7, respectiv 10. La categoria recreațional o avem pe Ștefania Pârvu, în vârstă de 10 ani, pe locul 2, Sára Székely Nemes, 8 ani, pe locul 3, Natalia Roca, 8 ani, locul 3, Jázmin Szőcs Dakó, tot 8 ani și locul 3. Am avut participanți și din Târgu Secuiesc, pentru că eu predau și acolo. 

Ai menționat că în județ este un sigur băiat care face patinaj artistic. De ce nu vin mai mulți băieți? 

Pentru că există această percepție că este un sport pentru fete. Ar fi frumos să fie și mai mulți băieți. Dar aceasta este situația. 

Cât ai antrenat acești copii? 

Facem patinaj artistic de aproape 2 ani aici. Am început când s-a deschis patinoarul acoperit, în februarie 2018. Până atunci, patinajul artistic nu a existat în acest oraș și nici în județul Covasna. Cu Sonia, Lelle și Alex ne antrenăm de doi ani. Ceilalți sunt de un an. Sunt rezultate bune pentru că până acum nu au avut unde să se antreneze, deci nu au putut începe, deși acest sport se practică începând de la trei ani. 

Tu ai fost mulțumită de rezultate? 

Nu am fost mulțumită. Sunt două lucruri de spus. În primul rând, câțiva dintre copii au fost bolnavi. Nu se simțeau bine. Toți au făcut greșeli pe care în mod normal nu le fac și astfel nu au obținut punctele pe care, în mod real, le meritau. Așa că, sincer, am fost puțin nemulțumită. Pe de altă parte, având în vedere că aveau febră aproape 40 și ei au vrut să participe la concurs, asta spune multe despre ei. Sunt copii foarte dedicați și au încercat să dea ce au mai bun. De asta spun că nu am fost foarte fericită, pentru că știu că nu a fost maximul, dar la condițiile date, am fost mândră de ei. 

În mod normal, cum se derulează antrenamentele? Sunt copii care vin după școală sau sunt cei care participă la programul „Inițiere în sport”, finanțat de Primăria Sfântu? 

Sunt copiii care vor performanță și vin la antrenamentele de lunea, miercurea și vinerea, de la 15:30 la 17:30. De la 15:30 la 16:30 ne antrenăm cu grupul de performanță. Aceștia sunt copiii care merg la competiții. Sunt cei care vin deja de peste un an, care pot face sărituri și se pot învârti. Iar a doua grupă începe de la 16:30 până la 17:30. Aici vin începătorii, copiii care au început să patineze în acest sezon sau cei mici, de 4 ani, care nu pot participa încă la competiții. 

Acești copii care vin la antrenamente sunt copii pe care i-ai selectat de la programul sportiv de la Arenă? 

Da, așa am început. Inițial am ales câțiva copii pe care i-am văzut mai talentați, dar apoi ei și-au adus prietenii. Acum vin ei singuri, nu mai facem selecții. Înscrierile sunt deschise pentru oricine își dorește să încerce. Noi ne dorim să facem performanță, dar trebuie să spun că nu e ușor. Avem antrenamente doar de trei ori pe săptămână aici, câte o oră. De exemplu, la București, pentru că împotriva lor concurăm, au câte două ore pe zi cu copiii care merg la competiții. Deci copiii noștri sunt un pic dezavantajați. Acesta este un sport unde practic trebuie să fii pe gheață în fiecare zi, câte una-două ore. Noi am primit condiții de la Primărie, că așa beneficiem de sală trei zile pe săptămână, suntem foarte recunoscători, dar, din păcate, pentru un nivel de performanță nu este suficient. Copiii noștri au nevoie de mai mult pentru a avea o șansă. 

Dar copiilor le-ar plăcea să se antreneze mai mult? 

Ei își doresc asta. Chiar am discutat să avem antrenamente dimineața, înainte de școală, dar nu am ajuns la un rezultat. De exemplu, așa se procedează la Miercurea Ciuc. Poate dacă vom reuși să aducem mai multe rezultate, vom reuși să fim mai vizibili și să obținem mai mult timp pe gheață. Sperăm că din sezonul viitor. Avem copii foarte talentați. Cu ceva mai mult ajutor, pot face și  mai mult. Eu înțeleg că e scump să întreții gheața, dar măcar în zilele când nu e public la patinoar, dacă am putea intra noi la antrenamente, ar fi foarte bine. 

E costisitor acest sport?

Da, din păcate. Doar o pereche de patine de competiție costă de la 500 de euro în sus. Fără hainele de concurs. Doar participarea într-un concurs costă 50 de euro, fără transport. Este un efort mare pentru părinți. E bine că nu trebuie să plătim chiria patinoarului când ne antrenăm. Eu percep o taxă de 100 de lei pe lună. La București, 100 de lei costă o oră de antrenament. Nu am competiție, dar nici nu vreau să majorez taxa, pentru că scopul meu este să îi aduc pe copii să facă acest sport. Îi înțeleg pe părinții care spun că este un sport pentru oamenii bogați, dar în același timp nu sunt de acord. Cred că trebuie să fie pentru toată lumea. De aceea ne-am dori un pic mai mult sprijin din partea autorităților și chiar a sponsorilor. 

În prezent, câți copii învață patinaj artistic? 

În Sfântu Gheorghe avem 27 de copii. E un număr mare, la câte ore de antrenament avem. De fapt, normal ar fi ca într-o oră de antrenament să nu avem mai mult de 5 copii pe gheață. Și din cauza asta este foarte greu. Nu este un sport de grup. Este individual. Trebuie să fiu atentă la fiecare în parte. 

Și la Târgu Secuiesc câți copii antrenezi? 

Peste 50 de copii, cu vârste între 3 și 14 ani. Acolo am început cu un an înainte pentru că avem patinoarul acoperit. Și acolo avem o problemă, pentru că nici acolo nu avem destule ore petrecute pe gheață pentru acest număr mare de copii. Cea mai tristă parte este că acum sunt nevoită să refuz copii care vin să se antreneze pentru că îmi este imposibil să îi iau. Eu sunt un singur antrenor și cum am spus, este un sport individual. Avem nevoie ori de mai multe ore pe gheață, ori de un nou antrenor. Ori ambele. 70% dintre acești aproape 80 de copii pe care îi antrenez sunt sub 7 ani. E o vârstă numai bună de început acest sport, ceea ce ne dă o bună posibilitate să ne dezvoltăm. 

Există vreo vârstă maximă până la care se pot înscrie doritorii de patinaj artistic?

Nu. Mie nu îmi place să setez limite. La Târgu Secuiesc avem o echipă de patinaj artistic sincron. Este prima de acest fel din România. Am făcut această echipă pentru că avem fete cu vârste între 12 și 14 ani. Fetele au fost la competiții și au luat locul I. Aici ajung copiii care vor să învețe să patineze, dar au deja vârste mai mari. Când învață destul, le pun în echipa de sincron. 

Deci în prezent ai aproape 80 de copii cu vârste între 3 și 14 ani pe care îi antrenezi. Mi se pare mult. Tu cum faci față? 

E greu. M-am organizat așa: lunea, miercurea și vinerea – antrenamente la Sfântu. Marțea și joia în Târgu Secuiesc. Miercurea am și duble antrenamente, iar în weekend, sâmbăta, încerc să îi adun pe copii ori aici, ori la Târgu Secuiesc. Am făcut în așa fel încât copiii să poată ajunge la antrenamente zi de zi. Dar este foarte greu. Îi duc și îi aduc părinții lor. Uneori, în weekend, încercăm să ne antrenăm cu echipa din Miercurea Ciuc pentru că ei au experiență mai multă și au patinatori mai mari, deci este bine pentru copiii noștri să îi vadă. 

E foarte mult efort. Tu unde locuiești acum? 

În Târgu Secuiesc. Dar plănuiesc să mă mut la Sfântu Gheorghe pentru programul de la Arenă. Vin aici în fiecare dimineață pentru orele de patinaj cu copiii din școli. După programul sportiv (n.red. Inițiere în sport), am lecțiile de patinaj artistic. Muncesc de dimineața până seara. Dar trebuie să spun că iubesc ceea ce fac. Dacă nu mi-aș iubi meseria nu aș avea cum să îi fac față. Fizic, este foarte greu pentru că e mult. Zilnic, ajung pe gheață dimineața la 8:30, când începe programul sportiv și termin chiar și la 21:00. Asta pentru că la Târgu Secuiesc avem antrenamente de la 18:30 până la 20:30. Avem chiar și copii de 3 ani care vin la aceste ore. Este minunat! Vin pentru că le place patinajul. Sper din tot sufletul ca acest sport să aibă viitor în acest județ. 

Ce avantaje aduce patinajul artistic?

Este un sport care dezvoltă copiii, atât fizic, cât și mental. Fizic pentru că e solicitant cu întoarcerile și tot. Mai e nevoie și de coordonare. Iar mental este bun pentru că încă de la o vârstă fragedă trebuie să memoreze coregrafiile. Pentru cei mici e o adevărată provocare să numere cât să țină piciorul ridicat. E un sport minunat. E o combinație de patinaj și gimnastică. 

Am citit, prin alte interviuri, că și tu ai făcut acest sport, începând de la trei ani și ai făcut performanță. Cum ai ajuns să îl îndrăgești? 

Eu am început din greșeală. Eram un copil hiperactiv și mama mea nu mai știa ce să facă cu mine. Locuiam lângă un patinoar și m-a dus acolo. E un sport pe care trebuie să îl începi de mic, pentru că are nevoie corpul tău să învețe să facă, fizic, niște lucruri pe care în mod normal nu poate. Rotațiile în aer și întoarcerile nu sunt ușor de făcut. Dar este un sport frumos, benefic și mi-aș dori să îl încerce cât mai multă lume. 

Sunt șanse să organizați competiții de patinaj artistic aici?

Multă lume mă întreabă acest lucru. Ne-am dori, dar sunt niște reguli foarte concrete pe care patinoarul actual de la Sfântu Gheorghe nu le îndeplinește pentru o competiție oficială. În plus, e nevoie de foarte mulți bani. Încercăm, dar poate pentru anii viitori. Deocamdată, organizăm spectacole. Am avut de Crăciun și de Zilele Sportive. Vrem ca lumea să vadă ce facem și să îi vadă și oamenii de acasă pe copii. 

De ce este important să îi vadă lumea?  

Avem niște copii foarte buni care au șanse să câștige chiar și astăzi un campionat național. Și în viitor ar avea, dar este responsabilitatea noastră să putem să le dăm șansa să meargă mai departe. Una dintre fetițele de 7 ani deja știe să facă facă duble rotiri. Mai este o singură fată în România care poate să facă așa ceva. Contează cum se vor dezvolta în continuare.   

Ce faceți când vine vara? Știu că nici patinoarele acoperite nu funcționează tot anul. 

Mergem în tabere de patinaj artistic. Anul trecut am fost în Cehia și am lucrat cu niște antrenori foarte buni din Rusia. Anul acesta mergem în Letonia. 

Cum este acest sport, patinaj artistic, în România? 

În anii 90, până în 2000, România a avut rezultate foarte bune. A avut câțiva patinatori foarte talentați. Dar după comunism, pentru că cei  cu rezultate au început să se antreneze în timpul comunismului, a decăzut această ramură. În ultimii ani a început să revină pentru că acum sunt niște copii talentați. Întrebarea este ce se va întâmpla mai departe. Nimeni nu știe. Trebuie făcute condiții, începând cu patinoare. Eu sper că va reveni acest sport. 

Regreți că ai ales România?

Nu. Chiar dacă la început a fost o mare provocare pentru mine, cred că am luat o decizie foarte bună pentru că astfel dau posibilitatea copiilor să încerce alt sport și să aibă o șansă. Nu știu, dacă nu veneam eu, nu știu dacă cineva începea să predea acest sport. Mă bucur că am luat această decizie, am venit aici și copiii aceștia talentați au o șansă. Să sperăm că vom primi mai multă înțelegere, interes, dar și mai mult sprijin din partea autorităților de aici. 

Unde îi vezi pe acești copii în cinci ani, în cel mai optimist punct de vedere?

Cred că dacă stau concentrați și dacă avem parte de ceva mai mult ajutor, pot fi în top în România. Să sperăm că vor urca și în topuri în Europa. 

Relația cu părinții cum este?

Foarte bună. Nu știu dacă doar la acest sport sau și la altele, dar oamenii de aici sunt foarte buni părinți. Avem comunicare foarte bună și sprijin. Înțeleg și se implică.

Și totuși, dacă în comunicarea cu adulții se poate folosi limba engleză, cu copiii cum e?

Tot în engleză vorbesc și cu ei. Am învățat în română și maghiară cuvintele de bază, care mă ajută să explic ce trebuie în acest sport, dar în patinaj este destul de simplu pentru că trebuie să demonstrezi, nu doar să vorbești. Aud destul de des această întrebare, pentru că, după cum știi, predau și la programul școlar. Comunicarea nu a fost niciodată o problemă. Mai mult, cu mine copiii fac practică și la engleză. (râde) 

Despre programul de inițiere în sport al Primăriei Sfântu Gheorghe, ce părere ai?

Sunt doi ani de când predau. La început a fost foarte interesant să aflu că cineva chiar dă această șansă copiilor. Cred că este minunat. Este foarte bine că autoritățile înțeleg că nu oricine își permite să facă sport. Dar acest program le dă șansa să învețe gratuit patinaj, baschet și altele. E un lucru foarte bun, mai ales în ziua de azi când toată lumea petrece așa de mult timp pe telefoane. E o oportunitate grozavă. Ar fi bine să aibă toate orașele astfel de programe.

În final, care este mesajul pe care ai vrea să îl transmiți comunității covăsnene în ceea ce privește activitatea de patinaj artistic?

Este un sport minunat. Mi-aș dori ca oamenii să știe că nu doar fotbalul sau baschetul există, ci că sunt și alte sporturi în România și în zonă. Iar dacă au șansa să îi ajute pe acești copii să se dezvolte, să nu ezite, că va fi un lucru bun pentru toată comunitatea. Totodată, le recomand tuturor să încerce acest sport. 

------

Petra Knežević-Kolarević este instructoare de patinaj artistic, fostă campioană și membră în lotul național al Croației. Doi ani a fost antrenor secund la un club de patinaj din Serbia, unde s-a mutat când avea 18 ani. Din 2015 s-a mutat în Târgu Secuiesc, alături de soțul acesteia, Ljubomir Kolarević,  antrenor de baschet, angajat la secția feminină a Asociației Clubul Sportiv KSE Târgu Secuiesc. 

În prezent, tinerii patinatori covăsneni se pregătesc pentru următoarea competiție, care va avea loc în 28 și 29 martie, tot la București, Campionatul Național, iar la final de sezon, în aprilie, vor merge la un concurs în Ungaria. 

Noi suntem cu ochii pe ei, le dorim succes și să auzim de cât mai multe rezultate! 

Sursă foto: Facebook/ Petra Knežević-Kolarević. 

Distribuie articolul:  
|

INTERVIU

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.