CULTURA 27 martie 2018

Rolul teatrului în viețile covăsnenilor

de Iulia Drăghici - Taraș | 2316 vizualizări

Anual, la data de 27 martie se sărbătorește Ziua Mondială a Teatrului

Ziua de 27 martie este una specială pentru toți cei care trăiesc prin și pentru teatru, dar și pentru cei care privesc din afară toată magia care se dezlănțuie la fiecare ridicare de cortină. Scenele, altfel goale și înnegrite, prind viață cu fiecare mișcare, gând și freamăt al artiștilor,  iar nouă, spectatorilor, nu ne rămâne altă șansă decât să ne transportăm dintr-o lume în alta, dintr-o viață în alta, la fiecare spectacol.

Pentru că reședința județului Covasna, Sfântu Gheorghe se poate lăuda, pe bună dreptate, cu o viață culturală complexă, este cu atât mai important să marcăm cum se cuvine această zi specială, de 27 martie, în care lumea întreagă își întoarce atenția către Teatru.

În acest context, am fost curioși să aflăm perspectiva profesioniștilor în materie din județul Covasna, respectiv să ne spună ei înșiși ce înseamnă teatrul pentru ei și ce rol are acesta în comunitatea noastră. Numaidecât am profitat de ocazia specială și i-am întrebat, iar ei ne-au răspuns însuflețiți de iubirea pe care o poartă acestei arte.

„Teatrul ar trebui să fie oglinda comunității”, managerul Teatrului „Andrei Mureșanu”, Anna Maria Popa

Sub coordonarea managerului Anna Maria Popa, Teatrul „Andrei Mureșanu” (TAM) din Sfântu Gheorghe nu numai că a înflorit și și-a primit propria casă, dar reușește să reprezinte comunitatea covăsneană pe scene din ce în ce mai importante din țară și străinătate, respectiv să aducă publicului din Sfântu Gheorghe artiști extrem de talentați și valoroși. Faptul că aceasta nu își poate imagina viața fără teatru se vede în fiecare nouă producție, idee, eveniment și premiu obținut de instituție.

Teatrul pentru mine este o pasiune reală și profundă. Nu îmi pot imagina viața fără teatru. Îmi place să spun că TAM e al treilea copil al meu. Iubesc totul la acest teatru, fiecare șurub, fiecare țeavă pe care știu cu ce efort am reușit să o obțin. Iubesc fiecare spectacol, fiecare actor, fiecare membru al echipei tehnice și administrative. Lucrăm cu oameni și asta este cea mai mare provocare, căci toți suntem diferiți și avem personalități puternice, dar din asemenea întâlniri ies cele mai frumoase lucruri”, ne-a declarat Anna Maria Popa, care la întrebarea „ce rol are teatrul în comunitate?”, a răspuns: „Teatrul ar trebui să fie oglinda societății. Ar trebui să aibă un rol educativ, distractiv, de relaxare, de dezvoltare. Un popor educat este un popor ce nu poate fi manipulat. Spectatorul de teatru este un om implicat care poate ajuta la dezvoltarea armonioasă a comunității sale”.

„Maestrul meu a fost Teatrul”, Fazakas Misi, coordonatorul trupei de teatru independent Osonó

Coordonatorul trupei de teatru independent Osonó, Fazakas Misi își leagă întreaga existență de teatru. Primul contact cu scena l-a avut la doar 11 ani, când a primit un rol într-o producție a Teatrului Tamási Áron din Sfântu Gheorghe.

Slavă Domnului, dragostea pentru teatru, emoțiile pe care le trăiesc prin teatru sunt atât de profunde și azi cât au fost și pentru copilul de atunci. Teatrul este în mijlocul vieții mele. Cred că tot ce se întâmplă în viața mea  pornește din Teatru sau ajunge la Teatru. Eu am învățat multe și chiar pot să spun că Maestrul meu a fost Teatrul. Datorită lui am devenit mai deschis, comunicativ, îngăduitor, văd altfel lucrurile și lumea. Datorită Teatrului mi-am dat seama că viața e mult mai mult decât ce putem să vedem din el cu ochii noștri. Teatrul m-a călăuzit la ideea că lumea e foarte diversă, e foarte colorată și asta e bine. Nu în ultimul rând, teatrul este un drum lung al autocunoașterii și al deschiderii în fața altora”, spune Fazakas Misi, el însuși mentor pentru viitoare generații de mari artiști.

Cine poate să răspundă mai bine la întrebarea, „ce rol are teatrul în educarea tinerelor generații și în comunitate?”, decât Fazakas Misi?

Teatrul  are un rol important în dezvoltarea tinerei generații, deoarece este un spațiu de întâlnire cu Dumnezeu, cu noi înșine și cu ceilalți. Este un spațiu pentru autocunoaștere, comunicare, dezbateri. Teatrul este un pretext prin care putem deveni mai buni, mai atenți și mai conștienți atât pe plan individual cât și pe planul comunității. În acest sens, Teatrul este un element foarte important în secolul al XXI-lea, în societatea noastră. Teatrul poate să ne arate că nu suntem singuri cu problemele noastre și astfel poate să ne dea o speranță, o rază de lumină. Și tinerii din ziua de azi au mare nevoie de raza asta. (...) Noi, în Teatrul Independent Osonó facem spectacole documentare sau de teatru forum. După fiecare spectacol avem dezbateri cu publicul. Și dacă pornim de la ideea că teatrul este de fapt o oglindă prin care putem conștientiza probleme cu care ne confruntăm atât individual cât și la nivelul comunității, putem să facem mici pași către rezolvare, către ceilalți...Teatrul ne ajută prin faptul că ne creează o situație în care putem să ne întâlnim, să comunicăm și să ne gândim împreună la temele fundamentale ale vieții noastre și ale comunității. În acest sens avem experiențe frumoase... Și nu poți să schimbi brusc o comunitate sau societatea, dar poți să începi cu o schimbare în tine. În tine, care ești un membru important al comunității. Și așa, schimbarea asta va curge și la ceilalți. Este un proces lung, dar cred că teatrul bun poate să ne ajute, dacă noi, oameni de teatru avem responsabilitate față de munca noastră, față de comunitate și față de Teatru. Și azi sărbătorim Teatrul și responsabilitatea asta!”, ne-a spus acesta.

„Teatrul nu mai poate rămâne mult timp separat de nevoile comunității din care face parte”, Mirela Bucur, actriță și regizor la TAM

Actrița și regizoarea Mirela Bucur spune că iubirea pentru teatru este exact ca viața, adică vine și cu bune și cu rele. Dar până la urmă, exact ca viața, aceasta merită trăită intens până în ultima clipă.  

Teatrul uneori poate fi boală grea...alteori un moft. În esență este o meserie ca oricare alta. Actorul suferă atunci când nu lucrează, când nu-și poate dărui arta sa.  Iubesc teatrul de o viață și se pare că rămâne cel mai trainic amor din existența mea. Cu dezamăgiri și reușite, cu dureri și împliniri acceptându-l mereu așa cum și cât a putut fi el pentru mine”, ne-a declarat  Mirela Bucur, cea care în anii trecuți chiar  a pus bazele unui proiect deosebit, Trupa Ego, prin care le dă șansa tinerilor amatori de artă teatrală să urce pe scenă în spectacole regizate de ea însăși.

În ceea ce privește importanța teatrului pentru comunitate, aceasta ne-a spus: „Teatrul nu mai poate rămâne mult timp separat de nevoile comunității din care face parte, deși foarte multe instituții finanțate de stat, din bani publici, își permit să irosească sume imense pentru a satisface doar ambițiile unor angajați. Trebuie să ținem cont de nevoile publicului, de situația socio-economică a momentului, de vârsta auditoriului. Prea multe deraieri în toate instituțiile de artă din sistemul de stat, prea multă risipă, prea multă obediență generată de interese meschine. Teatrele particulare în schimb nu au absolut deloc sprijin și abia subzistă, făcându-și bine treaba. Se descurcă așa cum pot. Greu de cele mai multe ori. Dacă ar fi încurajate și susținute să funcționeze, atunci cred ar contrabalansa opulența din sistemul de stat. Birocrația prea multă din România omoară actul artistic în fașă, uneori. Nu cred în sintagme de genul: „altar al teatrului”, „sfânta scândură”, etc. Cred cu tărie că teatrul ar trebui practicat benevol încă din școală pentru simplul fapt că i-ar face pe copii-viitori adulți, să gândească, să empatizeze, să simtă, să se autodescopere și uneori chiar să își vindece sufletul...Art-therapy mai are mult de așteptat la noi până să devină ceva familiar. La mulți ani, teatrului românesc și universal!  O artă care supraviețuiește de peste 2000 de ani...”.

„Teatrul este atât profesia mea, cât și un mod sincer de a continua să mă descopăr toată viața”, Anca Pitaru, cea mai nouă actriță de la TAM

La începutul acestui an, în urma unui casting la care au luat parte 24 de actrițe din toată țara, Anca Pitaru a intrat în familia TAM și a devenit astfel cel mai nou membru al teatrului din Sfântu Gheorghe. Aici și-a regăsit speranța și confirmarea că iubirea adevărată pentru teatru învinge întotdeauna și astfel își continuă parcursul în cariera pe care a ales-o încă de mică.

Teatrul este atât profesia mea, cât și un mod sincer de a continua să mă descopăr toată viața.  Teatrul ne poate oferi foarte multe, de la emoție, bucurie, entuziasm, chiar speranță și schimbări de mentalități”, ne-a declarat Anca Pitaru, care a debutat pe scena din Sfântu Gheorghe la începutul acestei luni cu spectacolul „Frumoasa din pădurea adormită”.

Privitor la felul cum Sfântu Gheorghe a primit-o în sânul său, actrița ne-a spus: „Sfântu Gheorghe este un oraș deschis spre cultură și asta se întâmplă nu de ieri de azi. Cred că lucrurile evoluează înspre foarte bine din acest punct de vedere. Eu mă simt minunat în această comunitate, unde calitatea și valoarea teatrală și artistică, în general exista fără doar și poate”.

 „Am învățat să mă accept pe mine”, Edi Brandabura, Trupa Ego

Edi Brandabura, elevul Colegiului Național „Mihai Viteazul”, s-a îndrăgostit iremediabil de teatru când a descoperit, alături de colegii lui de clasă, Denis Onișoru și Daniel Suciu,  Trupa Ego. Cei trei au debutat pe scena TAM  pe 1 iunie 2017, cu spectacolul „Artă”, în regia Mirelei Bucur. Succesul spectacolului și premiile obținute după mai multe interpretări pe scene din țară și din județ, a fost pentru acesta confirmarea că ar trebui să ia calea acestei arte. O artă care l-a schimbat în bine, care l-a responsabilizat și care l-a făcut să vadă lumea altfel.

Mi-a luat ceva timp până să-mi dau seama că viaţa chiar mi s-a schimbat de când am descoperit teatrul. Abia acum, după câţiva ani de când văd spectacole şi fac parte din trupa de teatru în care sunt, pot să spun că văd și simt efectele, deşi încă cred că nu sunt atât de aproape de ceea ce înseamnă „miezul” unei  adevărate schimbări, încă scormonesc la margine. Ceea ce e bine este faptul că nu mă mai pot opri şi tocmai asta face ca teatrul să mi se pară atât de frumos: faptul că nu te poţi opri din explorare. Mi s-au deschis ochii şi mai mult şi văd totul, chiar şi pe mine, dintr-o (aproape) complet altă perspectivă decât o vedeam să zicem cu doi ani în urmă. Sunt sigur că teatrul a avut o influenţă destul de mare în această privinţă. Acum sunt mult mai atent la tot ceea ce mi se întâmplă, ştiu să mă controlez mai bine şi asta tocmai fiindcă am ajuns să cunosc din ce în ce mai multe despre mine, am învăţat să abordez oamenii pe care-I întâlnesc şi situaţiile cu care mă confrunt în diferite moduri şi, poate cel mai important, să mă bucur mai mult de tot ce mă înconjoară (de la cele mai complexe, până la cele mai mărunte lucruri) și de mine, așa cum sunt. Am învățat să mă accept pe mine. Cred că teatrul are puterea să schimbe persoane, așa cum s-a întâmplat cu mine, de altfel și de aceea este necesar să existe într-o comunitate”, ne-a declarat liceanul din Sfântu Gheorghe.

Activități organizate cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului

Ziua Mondială a Teatrului, sărbătorită anual la 27 martie, a fost iniţiată pentru prima dată la Viena, în 1961, de Institutul Internaţional de Teatru, cea mai importantă organizaţie non-guvernamentală din domeniul artistic.

Sărbătoarea nu rămâne fără ecou în județul Covasna, astfel că miercuri și joi vor avea loc mai multe evenimente cu această ocazie.

Pe 27 martie, pe scena Studioului de Dans Háromszék din Sfântu Gheorghe va avea loc spectacolul trupei STUDIO M, „LIFT boys will be boys”, începând de la orele 12:00 și 18:00.

De asemenea, în Sala Mare a teatrului Tamási Áron va fi pus în scenă din nou spectacolul concert „Alice”, coproducția Teatrului și sZempöl Offchestra.

De asemenea, Teatrul Andrei Mureșanu aduce din nou spectacolul OMG - Organisme Modificate Genetic, în regia Ioanei Păun, la Sala Arta, de la ora 19:00. Spectacolul va pleca de aici la Festivalul de Teatru Nou Arad, la Festivalul Drama din Odorheiul Secuiesc și la Festivalul Internațional de Teatru Lyon, Franța.

Nu în ultimul rând, miercuri, de la ora 18:00, la Centrul de Cultură Arcuș va fi marcată Ziua Mondială a Teatrului printr-o inedită expoziţie de fotografii realizate de Simion Buia, care a imortalizat portretele tuturor actorilor din municipiu.

Așadar, există și motivație, există și evenimente, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să ezităm să celebrăm Ziua Mondială a Teatrului, unde altundeva, decât la teatru.

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.