Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, care funcţionează sub egida Academiei Române, a realizat, în contextul aniversării Centenarului Marii Uniri, un studiu privind comunitatea românească din judeţul Covasna în ultima sută de ani, din care rezultă că aceasta încă face eforturi pentru a-şi păstra şi afirma identitatea naţională.

Directorul ştiinţific al Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu, a declarat pentru AGERPRES că studiul îşi propune să prezinte succint principalele repere demografice şi identitare ale comunităţii româneşti din judeţ din anul 1918 până în prezent, valorificând, în principal, datele recensămintelor din anii 1910 şi 2011, precum şi rezultatele unor cercetări ştiinţifice şi informaţii apărute în volume, articole şi lucrări de specialitate.

Potrivit studiului, dacă în anul 1910 totalul populaţiei din judeţ era 151.338 persoane, din care 28.130 români, respectiv 18,58% (ortodocşi şi greco-catolici) şi 130.300 maghiari, adică 86,09%, în anul 2011, în judeţul Covasna trăiau 201.177 persoane, dintre care 45.021 români, adică 21,42% şi 150.458 maghiari, respectiv 71,59%.

Creşterea de aproximativ 3% a ponderii cetăţenilor de naţionalitate română în totalul populaţiei judeţului Covasna s-a datorat „sporului migratoriu pozitiv” înregistrat în mod deosebit în municipiile Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc odată cu dezvoltarea economică, socială şi culturală a acestora în perioada 1968 -1989, şi, în principal, a sporului natural pozitiv înregistrat în localităţile monoetnice româneşti din judeţ.

Ioan Lăcătuşu a mai spus că, pentru comunitatea românească din comitatul Treiscaune, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a constituit o „adevărată renaştere naţională pe plan economic, politic şi social, spiritual şi cultural”, dar, cu toate acestea, şi după o sută de ani, continuă să fie „vulnerabilă”, reuşind cu eforturi să-şi păstreze şi să-şi afirme identitatea naţională.

Potrivit studiului, în anul 2011, în peste 30 de localităţi ale judeţului Covasna numărul românilor scăzuse sub 50 de locuitori şi există pericolul de a dispărea de tot.

„Compararea datelor de la recensămintele populaţiei din anii 1910 şi 2011 rezultă că mult discutata problemă a românizării ţinutului secuiesc în ultima sută de ani nu are un suport real”, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu, arătând că maghiarii din judeţul Covasna beneficiază de instituţiile identitare fundamentale - şcoală, biserică, instituţii de cultură, precum şi de sprijinul administraţiei publice locale în vederea prezervării şi afirmării identităţii lingvistice, religioase şi culturale.

Studiul, intitulat „Comunitatea românească din judeţul Covasna. Arc peste timp: 1918 - 2018”, menţionează printre altele că principalele puncte tari ale comunităţii româneşti din judeţul Covasna sunt o populaţie cu o bună pregătire şcolară şi profesională, o elită formată din intelectuali şi un important număr de specialişti în diverse domenii de activitate, existenţa Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a unor importante instituţii de cultură, în timp ce la capitolul puncte slabe enumeră, printre altele, scăderea sporului natural, plecarea în masă a tinerilor din judeţ în lipsa perspectivelor de realizare profesională, lipsa liderilor politici şi civici care să asigure viziune şi consecvenţă în activitatea comunităţilor locale româneşti şi susţinerea insuficientă a instituţiilor care promovează cultura şi valorile româneşti.