CULTURA Acum 1 zi, 12 ore

Arheologii scot la lumină vestigii preistorice la Arena Sepsi

de Covasna Media | 362 vizualizări

De la mijlocul lunii ianuarie, echipa de arheologi a Muzeului Național Secuiesc desfășoară cercetări preventive la limita de nord a municipiului Sfântu Gheorghe, în zona unde se construiește patinoarul, în vecinătatea Arenei Sepsi. De aproximativ douăzeci de ani se știe că în această parte a orașului, în zona Hosszú-láb, există un sit arheologic de mari dimensiuni, însă acesta a devenit cu adevărat cunoscut abia în urmă cu câțiva ani. În perioada 2019-2020, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a efectuat săpături de amploare pe terenul destinat campusului Sapientia, situat vizavi de arenă. În timpul săpăturilor de atunci – ale căror rezultate au început recent să fie cunoscute în mass-media – au fost descoperite mai multe morminte umane din epoca bronzului mijlociu, precum și câteva înhumări de animale. În același loc au fost identificate și urmele unei așezări de câteva hectare din epoca bronzului târziu. În prezent, desfășurăm cercetări în partea de sud-est a acestui sit arheologic, locuit în mai multe perioade istorice.

Deși cercetările din acest an au oferit până acum rezultate mai modeste decât săpăturile realizate de colegii noștri în urmă cu câțiva ani, care au acoperit o suprafață mai mare, deja se poate afirma că și această parte a sitului ascunde numeroase aspecte de interes pentru arheologi. Mormintele de cai din epoca bronzului mijlociu (sec. XIX-XVI î.Hr.), descoperite în urmă cu câțiva ani, au fost acum completate de o nouă înhumare similară. În groapa dreptunghiulară, animalele au fost așezate pe o parte, față în față, și pot fi considerate printre cele mai timpurii înhumări de cai de acest tip din Bazinul Carpatic. Pe capetele animalelor au fost descoperite podoabe de zăbală din corn de cerb, care atestă utilizarea cailor fie ca animale de călărie, fie pentru tracțiune. Alte ornamente ale harnașamentului erau discurile șlefuite tot din corn de cerb, decorate cu motive spiralate incizate.

Majoritatea complexelor și materialelor descoperite în timpul săpăturilor datează din epoca bronzului târziu – începutul epocii fierului. Caracteristică acestei perioade este cultura Gáva-Holihrady, al cărei popor a cucerit un vast teritoriu între secolele XII-IX î.Hr., extinzându-se de la Câmpia Maghiară, prin Transilvania, până în zona cursului superior al Nistrului. Până în prezent, săpăturile au scos la iveală resturile mai multor locuințe de suprafață cu schelet din pari, numeroase gropi de provizii, precum și un bogat material arheologic: vase întregi sau fragmentare, greutăți din lut, râșnițe și oase de animale. Printre descoperirile deosebite se numără un tipar folosit pentru turnarea de centurilor de bronz, câteva obiecte miniaturale din lut și un ac din bronz.

Sursa: Muzeului Național Secuiesc (sznm.ro)

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.