Peste 2.500 de persoane din judeţul Covasna au semnat un manifest prin care cer demiterea inspectorului şcolar general Keresztély Irma, pe considerentul că a tolerat „politizarea actului educaţional” prin propagarea în şcoli a „doctrinei separatiste” a partidelor maghiare, fapt ce a condus la o atitudine antiromânească în rândul elevilor maghiari.

Gheorghe Tabalai din Covasna, iniţiator al acestui manifest, a declarat că până în prezent au fost adunate 2.500 de semnături, iar lista rămâne deschisă.

Semnatarii cer destituirea conducerii Liceului „Kőrösi Csoma Sándor” din staţiunea Covasna pentru atitudinea avută faţă de Sabina, eleva din clasa a IX-a care a fost „stigmatizată” pentru că a venit la şcoală cu o bentiţă tricoloră pe data de 15 martie, de Ziua maghiarilor de pretutindeni, şi a continuat să o poarte şi în zilele următoare.

De asemenea, cei care au semnat manifestul consideră că măsurile disciplinare luate de Inspectoratul Şcolar Covasna împotriva conducerii şcolii sunt „caricaturale” (mustrare scrisă – n.r) şi cer Ministerului Educaţiei să intervină pentru a restabili starea de normalitate.

„Inspectorul şef general Keresztély Irma ori ne sfidează ori nu înţelege ce se întâmplă în şcolile din judeţul Covasna, sau le cunoaşte dar le tolerează, făcându-se astfel vinovată pentru toată situaţia creată la Covasna, unde avea datoria şi obligaţia să prevină din timp imixtiunea politicului sau a profesorilor politicieni în actul educaţional sau manifestările acestora în unităţile de învăţământ. Cu siguranţă este greu să interzici exact ceea ce tu aplici!”, se arată în documentul citat, în care aminteşte că inspectorul şef Keresztély Irma este membru UDMR şi consilier judeţean ales pe listele acestei formaţiuni.

În manifest se menţionează, printre altele, că elevii maghiari de la „Kőrösi Csoma Sándor” au fost angrenaţi în diverse acţiuni cu caracter vădit antinaţional, cum ar fi spre exemplu mitingul pentru autonomie din 10 martie a.c. de la Târgu Mureş, precum şi faptul că anul trecut de Ziua Naţională a României unii dintre ei au venit îmbrăcaţi în negru, purtând panglici de doliu sau tricouri inscripţionate cu harta Ungariei Mari.

Manifestul face trimitere şi la paşii prin care liderii comunităţii maghiare încearcă să construiască o nouă „realitate” a zonei din care românii sunt excluşi, cum ar fi maghiarizarea denumirilor străzilor, arborarea steagului secuiesc, marcarea autoturismelor cu autocolante cu inscripţia „SIC” (prescurtarea în limba latină a „Ţinut secuiesc” – n.r), amplasarea ostentativă de statui şi monumente ale unor „iluştri necunoscuţi”, editarea „Istoriei secuilor”, eliminarea simbolurilor româneşti din steme, „excesul” de comemorări, festivaluri, defilări şi alte manifestări cu caracter etnic maghiar.

„Liderii maghiari au ridicat la rang de mândrie curajul de a sfida prin orice gest Statul Român şi a umili sentimentul naţional al românilor, pauperizarea zonei pe motiv de neschimbare a demografiei etnice, distorsionarea realităţii şi a respectului faţă de români şi ţara în care trăiesc”, se scrie în manifest, în care se punctează şi faptul că în această zonă „român şi românism au devenit sinonime cu stigma”.