Județul Covasna: Aproape un sfert dintre elevii înscriși în clasa pregătitoare nu ajung să finalizeze clasa a VIII-a
Organizația Salvați Copiii trage un semnal de alarmă cu privire la părăsirea timpurie a educației. O analiză arată că la nivel național peste 15% dintre copii nici măcar nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a, dar sunt și județe unde procentul depășește 25%. Aceeași sursă arată că 24,51% dintre copiii din județul Covasna care au început școala acum nouă ani nu au reușit să ajungă până la finalul gimnaziului. Acest procent plasează județul nostru în topul celor cu cea mai mare rată de părăsire a școlii, comparabil cu județe precum Giurgiu (27,26%) și Călărași (25,9%).
Actuala generație de elevi/absolvenți ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 189.730 de copii (numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2015-2016 – cifra include toate tipurile și formele de învățământ), se arată în analiza efectuată de Organizația Salvați Copiii. În acest an, un număr de 160.467 de elevi au fost înscriși la Evaluarea Națională, adică 15,42% dintre copiii înscriși în clasa pregătitoare nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a.
La nivel județean, Raportul privind starea învățământului de pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Covasna arată că actuala generație de elevi ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 2.215 copii (1.032 în urban și 1.183 în rural). Dintre aceștia, 1.651 s-au înscris la Evaluarea Națională (1.097 au luat note peste 5). Asta înseamnă că 24,51% dintre cei care s-au înscris la școală în urmă cu nouă ani, adică 564 de copii, nu au mai continuat studiile. Organizația Salvați Copiii notează că „procentul de părăsire a educației poate fi explicat, pe de o parte prin abandonul școlar, iar, pe de altă parte prin fenomenul migrației”.
L-am întrebat pe inspectorul școlar general al județului Covasna care sunt principalele cauze identificate pentru rata mare de abandon școlar în județul Covasna și ce măsuri sunt luate pentru a le combate.
Kiss Imre a explicat că rata mare de abandon școlar, în special în clasele primare, este asociată în mare parte cu acele comunități în care există o populație mare de etnie romă și cu fenomenul migrației. El spune că mulți părinți aleg să plece în străinătate împreună cu copiii lor, iar unii elevi sunt înscriși în școală doar formal, fără să mai fie aduși la cursuri.
„Rata mare de abandon este în clasele primare și 90% din câteva zone în care avem populație de etnie romă. Pentru că și numărul lor este destul de mare, din start rezultă acest abandon mai mare. Nu e vorba doar că elevii nu frecventează școala, ci în cele mai multe cazuri părinții pleacă cu ei în străinătate. Copiii sunt înscriși pentru că și părinții înțeleg că e nevoie de educație sau unii vor să primească adeverință că sunt înscriși, iar apoi nu mai sunt aduși la școală copiii. (...) Sunt și cazuri în Sfântu Gheorghe în care elevii abandonează școala, deci nu doar la sat”, ne-a spus Kiss Imre.
„Trebuie întrebată și societatea ce a făcut pentru acești părinți”
Inspectorul menționează că există numeroase inițiative și sprijin din partea statului pentru a combate abandonul școlar, inclusiv ajutoare și proiecte educaționale, dar că rezultatele acestor eforturi sunt limitate și că cifrele rămân neschimbate de-a lungul anilor școlari.
„Mereu școala este pusă la zid pentru acest lucru, dar de vină este societatea. Eu ca inspector și ca profesor nu pot să ofer un loc de muncă și să asigur traiul zilnic părinților. Sunt o mulțime de proiecte europene, ajutoare, sprijin din partea statului, tichete, rechizite, toate menite să combată acest fenomen de părăsire timpurie a școlii. Dar cifrele se schimbă foarte puțin pe parcursul anilor școlari. Contează foarte mult comunitatea în care trăiesc acești copii, cultura lor și așa mai departe. Trebuie întrebată și societatea ce a făcut pentru acești părinți. Poate că ar veni la școală copiii, dar decizia e luată de părinte și nu de elev”, a mai adăugat inspectorul școlar general.
Organizația Salvați Copiii mai notează că, în fiecare an, Evaluarea Națională și rezultatele sale ne pun față în față cu numeroase probleme întâlnite în asigurarea dreptului copiilor din România la educație. Urmărind datele disponibile cu privire la generația care a intrat pe porțile școlii cu nouă ani în urmă, atât pe etape, cât și în plan geografic, putem observa o serie de inechități și riscuri care trebuie să își găsească răspunsul în analizele și măsurile de politică publică ale autorităților relevante.
Întreaga analiză efectuată de Organizația Salvați Copiii este disponibilă aici.