Clubul de Dezbateri a avut o întâlnire cu senatorul Gheorghe Baciu, în cadrul proiectului „Școli - ambasador ale Parlamentului European” 

O discuţie deschisă despre Uniunea Europeană, despre cum ar putea ajunge şi zona Întorsurii Buzăului la standarde mai ridicate, cum sunt văzute şi în alte localităţi din ţară, a avut loc joi, 23.01.2020, la sala de festivităţi a Liceului Teoretic „Mircea Eliade”. În sală au fost prezenţi o parte dintre elevii claselor a XI-a şi a XII-a, iar cei care au facilitat discuţia cu senatorul Gheorghe Baciu au fost tot elevi ai liceului, membrii ai Clubului de Dezbateri.

Urmează ca în lunile următoare să vină şi un europarlamentar la „Eliade” pentru a discuta cu tinerii despre competențele Uniunii Europene, avantaje şi dezavantaje, dar şi despre ce face aceasta pentru comunitatea sa.

Scopul proiectului „Școli - ambasador ale Parlamentului European” este acela de a aduce în special tinerii mai aproape de Uniunea Europeană şi de ce înseamnă aceasta. Astfel, printre alte activităţi, elevii au ocazia să discute mai multe teme de interes cu factorii decidenţi. De data aceasta cel care a răspuns afirmativ invitaţiei elevilor europeni a fost politicianul Gheorghe Baciu.

Bursele elevilor din România, în neconcordanță cu cele de la nivel european

În contextul în care la nivel european se pune un foarte mare accent pe finanţarea educaţiei, următoarea generaţie de cetăţeni europeni a dorit să afle de la Gheorghe Baciu ce se va întâmpla cu cererea Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) în legătură cu stabilirea unei sume fixe în cazul burselor pe care elevii din România le primesc.

Politicianul local Gheorghe Baciu a precizat că ştie despre acest demers al CNE şi că i se pare îndreptăţită cererea, iar în cazul în care se va ajunge la un vot în Senatul României, privind această speţă, va vota „pentru”. Totuşi, susţine acesta, cei care ar trebui să facă această modificare legislativă sunt cei de la  Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării. 

Elevii europeni au sesizat o izolare a zonei în care aceştia trăiesc şi studiază

Pentru a vorbi despre un oraş cu adevărat european, tinerii au adus în discuţie problema infrastructurii de la nivelul Întorsurii Buzăului. Senatorul a precizat că din cauza lipsei forţei de muncă din oraş, transportul public nu poate avea sustenabilitate.

„În primii ani în care am fost primar al oraşului, în Întorsura Buzăului erau 5.000 de locuri de muncă, făceau (n. red. oamenii) naveta, aveam întreprindere de transport. Multe autobuze plecau din Crasna şi veneau la Întorsura Buzăului. Circulau şi dinspre Vama Buzăului spre Întorsura, tot pentru acelaşi scop, pentru a aduce muncitorii în platforma industrială şi aşa mai departe. Când eram primar, am pus câteva autobuze care circulau. După le-am tot rărit, pentru că nu îşi scoteau banii. Deci din încasările de bilete nu puteai să cumperi nici măcar combustibilul necesar unei curse de Crasna – Întorsura Buzăului (...). Deci nu pot să vă dau speranţe deşarte, acest lucru nu mai există din lipsă de rentabilitate economică”, a spus Gheorghe Baciu celor prezenţi în sală.

Tot pe baza acestui subiect s-a ridicat şi problema podului de la Budila, pod care de când a fost dărâmat de apă, a îngreunat din ce în ce mai mult viaţa întorsurenilor care muncesc la Braşov. 

Gheorghe Baciu a spus că a făcut diferite demersuri la care i s-au alăturat şi alţi colegi, iar în acest moment se fac studii de fezabilitate pentru a începe construirea unui nou pod.

„Nu este vorba despre refacerea podului, ci despre construirea unuia nou. Mi s-a promis că în acest an va începe efectiv, undeva către toamnă, construirea acelui pod de la Budila (...). Eu vreau să cred că spre sfârşitul acestui an va fi gata şi dacă nu, în anul viitor. Nu pot să zic ceva mai repede”, a precizat acesta.

Gazul metan, posibil la Întorsura Buzăului?

Probabil cel mai mare avantaj atunci când eşti tânăr este acela că poţi să ai dorinţa şi chiar voinţa de a inova. Mai ai încă puterea să îţi doreşti să faci lucrurile să fie aşa cum vezi că sunt în statele europene mult mai bine dezvoltate. Tocmai în acest sens, micii europeni şi-au dorit să afle şi care este şansa să ajungă şi în zona oraşului Întorsura Buzăului gazul metan.

„Este nevoie de conlucrare. Am făcut câteva amendamente la buget. În primul rând, înfiinţarea alimentării cu gaz metan a zonei, asta înseamnă Întorsura, Sita, Barcani, Vama şi poate, de ce nu, în continuare prin Sărămaş înspre Valea Mare (...). Am vorbit cu un secretar de stat de la cabinetul primului ministru Orban şi i-am cerut să ne ajute. Eu aştept acum să reluăm activităţile în Plenul Senatului şi voi face câteva deplasări atât la Mediaş, cât şi la Bucureşti, la ministerele de specialitate. Sper să pornim proiectarea. Asta înseamnă ca în câţiva ani de acum încolo să avem gaz metan la poartă. Ar fi un lucru bun”, a explicat politicianul local.

Lipsa culturii a fost sesizată de tineri, însă Gheorghe Baciu este de părere că la nivel cultural Întorsura Buzăului nu are deficienţe majore

Elevii de la LTME au fost de părere că putem fi recunoscuţi la nivel european şi datorită culturii şi a datinilor noastre, însă cultura nu este promovată îndeajuns la Întorsura Buzăului. 

Nu de aceeaşi părere a fost şi membrul Parlamentului României, Gheorghe Baciu, care consideră că un ansamblu de dansuri şi un cor sunt suficiente pentru un oraş de dimensiunea Întorsurii Buzăului.

„Eu zic că până când la Întorsura Buzăului există o trupă de dansatori foarte buni, care au fost în multe părţi, până există acel cor care era condus, până nu de mult, de Tatiana Teacă, care la fel ne-a reprezentat în multe părţi, este bine. Dacă nu pui accent pe cultură şi sport, riscăm să ne pierdem identitatea ca naţie”, a transmis Gheorghe Baciu celor prezenţi în sală.

Problemele sistemului de învăţământ sesizate atât de elevi, cât şi de senator şi directoarea instituţiei în care a avut loc discuţia

Probabil şi pentru că educaţia este singura care ne poate duce la nivel european undeva mai sus, dar şi pentru că îi simţim lipsurile în fiecare zi trăită, despre educaţie s-a discutat cel mai mult. 

Dacă la celelalte subiecte nu era neapărat o părere generală, atât a elevilor, cât şi a senatorului, la fel, când a venit vorba despre problemele sistemului de învăţământ, toată lumea a ascultat problemele sesizate de ceilalţi fără a avea nimic de obiectat, căci toate deficienţele sesizate, sunt reale.

„Eu cred că sistemul de învăţământ a fost cel mai bulversat din cauza schimbărilor repetate din legislaţie, trebuie de fiecare dată să intervenim cu ceva. Toate schimbările acestea repetate trebuie să dispară. Trebuie să se aşeze toate partidele la masă şi să facă un învăţământ clar”, a spus Gheorghe Baciu.

Directoarea de la LTME a ridicat problema subfinanţării sistemului educaţional românesc.

„Eu vorbesc despre subfinanţarea învăţământului românesc, costul standard per elev. Toată lumea ştie că fiecare şcoală este finanţată în funcţie de numărul de elevi pe care îl are, neţinându-se cont de nevoile reale ale acestuia. O soluţie privind rezolvarea problemelor financiare ale şcolilor ar putea fi finanţarea acestora în funcţie de nevoile specifice: personalul angajat, specificul zonei, specificul elevilor, grupuri dezavantajate etc”, a spus directoarea liceului Teoretic „Mircea Eliade”, Maria Bularca.

Cristina Sima, membră a clubului de dezbateri, a ridicat două probleme. Aceasta spune că sunt materii care nu îi ajută cu nimic pe elevi şi sunt profesori care predau o materie pentru care nu sunt specializaţi.

„În opinia mea, una dintre probleme ar fi faptul că există multe materii la cam toate profilele unui liceu care nu se potrivesc. Adică sunt materii care nu te ajută cu nimic la ceea ce tu vrei să faci, la ceea tu vrei să fii. O altă problemă ar fi faptul că de multe ori o materie este predată de un profesor care a învăţat să predea altceva. Bine, înţeleg, acest lucru nu este vina profesorului, dar nu e normal. Nu ar trebui ca un profesor instruit pe o materie să predea altceva”, a spus Cristina Sima.

De precizat ar mai fi că nu a fost o discuţie politică. S-a discutat doar despre Uniunea Europeană, România şi zona Întorsurii Buzăului, despre cum ne putem dezvolta natural şi eficient. 

Cel mai mare avantaj pe care îl avem pentru că facem parte din Uniunea Europeană este avantajul deschiderii spre discuţie, spre implicare şi spre schimbare. Datorită unor proiecte ca acestea reuşim să realizăm cât de importantă este şi implicarea noastră pentru a schimba lucrurile.

Uniunea Europeană reuşeşte să aducă, într-o perioadă destul de agitată la nivel politic, elevi, profesori şi politicieni la discuţii despre probleme şi rezolvarea acestora, dar şi despre binele comun. 

David Leonard Bularca

Sursă foto: Denisa Buzea