EDUCATIE 3 decembrie 2010

De la Big Bang la Găurile Negre: Călătorie în lumea fizicii. Episodul 1

de Covasna Media | 485 vizualizări

Care este rolul ştiinţei în lumea actuală? Mai există loc în societatea noastră pentru curiozitate? Pentru dorinţa de a înţelege lumea înconjurătoare, pentru bucuria pe care cunoaşterea o poate aduce în minţile şi sufletele noastre? Noi credem că da - şi suntem convinse că, în ciuda dificultăţilor, de multe ori enorme, pe care le înfruntăm - criza economică, criza morală, criză la tot pasul - ştiinţa şi descoperirile acesteia pot aduce o rază de lumină şi de bucurie, măcar pentru câteva minute. Mai sperăm să fim de ajutor tinerilor - celor care sunt pe băncile şcolii - şi să le arătăm că există o cale pe care ar putea să o urmeze în viaţă, cea a unei cariere ştiinţifice. Speranţa noastră este de a le stârni, lor şi tuturor cititorilor, curiozitatea şi dorinţa de a înţelege mai multe din minunata lume din care facem parte.

Motiv pentru care, începând cu această săptămână vom propune o serie de articole de ştiinţă, în mare parte dedicate lumii fizicii moderne, în care să împărtăşim cu cititorii noştri atât rezultatele obţinute şi aplicaţiile acestora în societate, cât şi misterele pe care oamenii de ştiinţă încearcă să le dezvăluie la ora actuală.

Vom vorbi despre găurile negre: atât cele rămase în urma exploziilor stelelor (acum câteva zile NASA într-o conferinţă de presă a prezentat descoperirea, cu ajutorul telescopului CHANDRA, a celei mai tinere găuri negre) sau cele enorme din centrul Galaxiilor, cât şi cele care ar putea fi produse la acceleratorul de la CERN-Geneva (aşa-numitul Large Hadron Collider, LHC). Sunt aceste găuri negre periculoase? Sunt fizicienii nebuni, vor să distrugă lumea? Cum vom vedea, găurile negre la LHC sunt departe de a fi un pericol - fizicienii ar fi chiar bucuroşi să reuşească să le producă, şi vom vedea de ce.

Vom mai vorbi despre evoluţia Universului nostru (de la Big Bang la zilele noastre) şi despre compoziţia Universului - lumea particulelor elementare şi cea misterioasă a antimateriei sau a materiei şi energiei întunecate. Vă vom prezenta experimentele la care lucrează cercetătorii la ora actuală: atât la acceleratoarele de particule, cât şi în laboratoarele subterane - ce fac aceşti cercetători de exemplu sub muntele de la Gran Sasso din Italia? Şi ce fac cei care lucreaza la CERN? Ce cercetează? Şi cum?

Ca să vă demonstrăm cât de importantă este fizica în lumea actuală, vom da o serie de exemple ale aplicaţiilor pe care aceasta le are în societate. Vom prezenta atât exemple din lumea medicinei, unde este folosită antimateria pentru depistarea tumorilor cât şi fasciculele de particule care provin de la acceleratoare, pentru tratamentul acestora, dar şi exemple din lumea artei - cum pot fi prinşi falsificatorii de artă cu ajutorul fizicii? Vă vom prezenta şi aplicaţii mai stranii ale fizicii: poate să ne ajute fizica să înţelegem dacă un Whisky este vechi (deci care ar costa mult mai mult)? Cei care au încercat să vândă un Whisky relativ recent ca fiind din... 1856, au fost demascaţi chiar de către fizicieni. O altă problemă importantă este cea a cutremurelor - are vreo şansă fizica să ne ajute să le prevedem? Vom vedea care este situaţia la ora actuală şi ce fac cercetătorii în această direcţie.

Vă vom vorbi chiar şi despre extratereştri - prezentându-vă anumite ipoteze ştiinţifice legate de eventuala lor existenţă.

Sperăm să vă convingem că fizica a făcut paşi enormi în conoaşterea lumii care ne înconjoară; mai sunt, totuşi, încă multe de făcut. Într-o lume nebună, în care totul pare că se petrece cu o viteză care nu ne lasă timp de gândire, noi vă invităm să petreceţi câteva minute împreună cu noi - în această călătorie în lumea minunăţiilor fizicii moderne.

Începând cu articolul următor vom porni la drum. Sunteţi gata?

Dedicăm acest prim articol introductiv memoriei profesorului de fizică şi chimie Cezar Cosma, de la Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe. Profesorul Cosma a fost unul dintre oamenii care şi-au dedicat viaţa, cu pasiune şi har, educării a mii de elevi în “ale ştiinţei”.

Rubrică alcătuită de Cătălina Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi Luminiţa Curceanu, profesor de Fizică la Colegiul Naţional “Mihai Viteazul”, Sfântu Gheorghe

Distribuie articolul:  
|

EDUCATIE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.