OPINII 31 mai 2019

EDITORIAL. „Vocea Domnului se aude şi cu inima”

de Covasna Media | 411 vizualizări

Numai cu inima, aş adăuga eu. Altfel, titlul editorialului aparţine Papei Francisc. Mi l-a suflat într-o noapte când mă gândeam cât de greu e să accepţi că mori. În tot ce face Papa ne arată că este un om, nu un Sfânt. Probabil de aceea îl simt aproape. Cu sfinţii nu putem dialoga decât în somn. Dar omul-papă Francisc, născut în 1936, în Argentina, drept Jorge Mario Bergoglio, este un altfel de Papă. Unul care trezeşte din somnul cu sfinţi şi pe cei izbăviţi de credinţa necondiţionată în Creator.

Un Papă memorabil, cu vorbe memorabile. Tot el a spus: „Economia nu poate fi mai presus de morală”. Iarăşi trebuie să fiu de acord: nici măcar politica n-ar trebuie să bată morala, Sfinţia Voastră. Dar morala e bătută de orice putere pământească suficient de bine dotată cu bani sau voturi. Aud că s-a trezit în Lumea largă un pastor care s-a apucat să vândă bilete de intrare în Rai... Culmea e c-a avut succes, i-a reuşit afacerea pân-a dat Poliţia de el. Omul vindea bilete „drepţilor” care aveau motive să ocolească judecata Sfântului Petru, cel cu cheile de la porţi. Întrebaţi-l pe Becali, cred că ştie cum devine treaba cu diligenţele...

De fapt, cum e să bată morala chiar religia?! Nu vă place, este? Şi totuşi... Uite că există pastori şi preoţi care vând bilete şi diligenţe pentru viaţa fericită de apoi. De-aia îmi place Papa Francisc, de-aia îl respect mai mult decât pe oricare alt preot „sfânt” de orice altă credinţă: pentru că e sincer, pentru că ajunge la inimi şi nu sfidează bunul simţ.

De la acest Papă am auzit cele mai frumoase vorbe despre viaţa şi lumea noastră: „Mai bine ateu decât ipocrit”. Ceva mai corect nu a spus nimeni până acum despre toţi fariseii şi ipocriţii care zidesc biserici pentru iertarea păcatelor, pentru mântuirea şi nemurirea sufletului, dar continuă să fure, să mintă, să ticăloşească. Astea sunt diligenţele şi biletele pe care le vinde pastorul pentru intrarea în Rai.

Manipulând cu osârdie cohorte de oameni care simt nevoia să creadă în ceva ce nu se arată decât sufletului, Biserica poate intra uşor în categoria instituţiilor mai presus de morală. Şi e foarte bine să auzi un Papă care recunoaşte cât de lesnicioasă este trecerea peste pragul ipocriziei şi fariseismului.

Ştiţi, cu siguranţă, programul Papei în România. Mă distrează temerile de-acum vreo două luni ale unor drept-credincioşi perfect ipocriţi din politică: bă, da’ n-a invitat-o pe d-na premier, bă, dar nici pe marele Dragnea nu l-a chemat la spovedanie... Acum e mai greu, este?! Doar dacă nu vizitează şi Rahova, unde şade şi plânge Livius Întâiul. D-na Dăncilă poate să-l vadă şi să-i pupe mâna, pe ea n-o opreşte nimeni.

Nu mai ştiu care şef de stat a rămas trei zile în România. Cred că niciunul. Papa Francisc, şeful Statului Vatican, o face. Pentru că are răbdare să asculte, pentru că îi pasă de ceilalţi, pentru că e deştept şi spune lucruri memorabile, pentru că vizitează şi Bucureştiul, şi Iaşiul, şi Blajul, şi Şumuleul Ciucului, pentru că e umil şi sărută picioarele păcătoşilor, pentru toate acestea şi pentru multe altele pe care le-am spus sau nu le-am spus Papa Francisc are un loc special în inima mea – un umil ortodox nepracticant, căutător de adevăr şi dreptate în viaţa care ne este dată pe Pământ.

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.