Nu se ştie exact când, dar va începe şi în România vaccinarea copiilor între 5-11 ani. Dacă e să judec această ştire eu, vaccinatul cu toate dozele posibile, zic ferm şi convins că e bine că se-ntâmplă. Dacă e să judece acest lucru speriaţii de bombe mediatice fake, ori mult prea pupătorii de moaşte siguri că oasele dezgropate fac bine la creier, inimă şi ficat, atunci nu mai garantează nimeni succesul acţiunii.

De ce? Pentru simplul motiv că doar 40% dintre români au avut curajul să se vaccineze anti Covid 19. Nişte fricoşi, vor spune antivacciniştii. Le e atât de frică de moarte, încât refuză să trăiască – am văzut cugetarea asta adânc filozofică scrijelită pe un geam de bodegă din Belgia. Filozofie curată, îmbrăţişată rapid de conspiraţionişti amatori şi credincioşi cu acte-n regulă. Dacă ar trimite spirituala cugetare unora care au stat cu masca de oxigen pe faţă prin spitale săptămâni şi luni de zile, ar afla, poate, că viaţa înseamnă, printre altele, şi multă frică de moarte.

Dar m-am luat cu vorba, nu bisericoşii filozofi conspiraţionişti erau tema scrierii de azi, ci vaccinarea copiilor. Greu, foarte greu de făcut. Chiar şi părinţii luminaţi şi vaccinaţi, cei care n-au limitări de niciun fel, ezită să se ducă cu copiii lor la vaccin. „Să mai aşteptăm, să mai vedem, nu mă duc eu primul...”. Nici măcar nu poţi să-i acuzi, soarta copiilor, viaţa şi sănătatea lor merită o perioadă de reflecţie şi aşteptare întru vaccinul anti Covid.

Important va fi ca incertitudinea asta să nu dureze prea mult. Tulpina sud africană Omicron va fi peste tot după sărbători. Ce ştim despre ea la această oră e că infectează rapid, mult mai rapid decât Delta. Nu ştim cât de nemiloasă e, să sperăm că nu e, dar ştim că nu se sperie foarte tare de vaccin. Adică afectează şi persoanele vaccinate, dar cu o virulenţă mult mai redusă. Nu-i trimite pe vaccinaţi la spital, nu arată a fi extrem de periculoasă pentru aceştia.

Dar ştim că e în stare să afecteze masiv copiii. Să facem nişte calcule: dacă se vaccinează micuţii cu două doze, durează cam o lună. Cam cât îi trebuie Omicronului să se instaleze, să domine şi în România. Aşa încât vaccinarea copiilor ar fi binevenită. Nu doar pentru ei, ci şi pentru cei din jurul lor.

Dar câţi copii vor fi vaccinaţi? Dacă avem 40% seniori vaccinaţi, îmi imaginez că nici jumătate dintre ei nu-şi vor vaccina la prima strigare copiii. Aşa încât şi vaccinarea copiilor va fi un fiasco. De data asta, unul păstorit de alt ministru al Sănătăţii, unul mai vocal decât toţi predecesorii săi, dar de aceiaşi „vinovaţi de serviciu” Arafat şi Gheorghiţă.

Lucrurile nu se vor linişti prea curând în privinţa vaccinării marca Rafila. Un ministru care ne amăgeşte cu „pace şi bună înţelegere”, cu „armonie şi respectarea regulamentelor”. Vax albina, vorbeşte de parcă n-ar trăi în Românica. De fapt, ministrului îi e frică de Certificatul verde la locul de muncă, îi e frică de restricţii, de reacţiile antivacciniştilor, de mitinguri şi scandaluri puse în scenă de şoşoci, simioni, budeni, bitmani. Îi e frică de scăderea partidului dumisale în sondaje. Aici se joacă şi s-a jucat mereu Pandemia la noi. Dacă mă gândesc bine, cei aproape 60.000 de morţi asociaţi Covid 19 au, măcar parţial, nişte autori „din umbră”: autorităţile indecise, politicienii populişti aflaţi permanent la vânătoare de voturi.

Tot e bine că nu se mai grăbeşte nimeni să anunţe victorios că am învins Pandemia. Să avem răbdare şi să vedem ce se va întâmpla după Crăciun şi Revelion, în condiţii de relaxare pe care specialiştii din Sănătate, mai puţin dl. ministru Rafila, nu le aprobă. E clar că nu vor respecta prea mulţi legea şi regulamentele, masca, distanţarea şi toate bunele obiceiuri pe care autorităţile încearcă, fără succes, să le impună prin blândeţe excesivă într-o perioadă care cere restricţii severe salvatoare de vieţi.