OPINII 30 octombrie 2020

EDITORIAL. Tuşa luminoasă dintr-un tablou întunecat

de Covasna Media | 2070 vizualizări

Mi-e dor de-o veste bună, de-o ştire veselă, deconectantă, umflată de optimism. Tot caut şi nu prea găsesc. Aseară mi s-a părut c-am dat peste ea uitându-mă la marele gânditor proletcultist Ion Cristoiu, responsabil cu găina care naşte pui vii. Ăsta crede că Iohannis creşte numărul de paturi în secţiile ATI Covid pentru că-şi doreşte ca toată lumea să se infecteze. Tâmpenia unora poate fi movit de mişto, dar nu e loc de optimism când prostul lucrează la o televiziune coronasceptică. Aşa că n-am nimerit-o cu Cristoiu, am râs dar nu m-am simţit bine realizând că omul ăsta apare, totuşi, la televizor, are emisiuni, influenţează nişte oameni... 

Unde să caut? L-au priponit pentru 5 ani pe liberalul Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, fost viceguvernator la BNR, pentru trafic de influenţă şi alte păcate penale. Este al 4-lea preşedinte al Camerei băgat la puşcărie, după Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea (e încă liber, a luat 3 ani în primă instanţă, dosarul lui s-a pierdut probabil pe undeva...). Funcţionează Justiţia, uraaaa! O fi, din când în când mai împuşcă DNA câte-un iepure şchiop, dar la câtă corupţie există în ţara asta Olteanu e o picătură într-un pahar cu apă.

Mai caut: ministrul Sănătăţii ne asigură că începând de azi-mâine în România se vor face 50.000 de teste Covid 19 zilnic. E bine, dar aş fi preferat să-mi spună dl. Tătaru că avem deja câteva milioane de vaccinuri anti Covid achiziţionate. Asta ar fi fost o ştire din categoria „umflat de optimism”. Nu se putea, ştiu asta, abia prin ianuarie vom avea primele doze – pentru personalul sanitar. Restul, mai încolo, prin vară, important va fi ca până atunci şi, din câte înţeleg, şi după atunci să fim prudenţi. „Precauţi”, cum zice prezidentul Iohannis. Vom încerca, deşi e din ce în ce mai greu în haosul care domină sistemul nostru medical, începând de la medicul de familie şi terminând cu DSP-ul şi o arierată Poliţie locală.

Peste ce mai dau: Marcel Ciolacu vrea şi nu vrea alegeri. Ar vrea, dar îi e frică. N-ar vrea, şi tot îi e frică. Oricum o dă, tot prost iese. Singura soluţie pentru el şi-ai lui e să clacheze guvernul Orban, indiferent de preţul pe care îl vor plăti toţi românii. „Nu poţi face alegeri cu 6000 de infectări pe zi”, clamează Ciolacu. Poate că aşa e, poate că nu, eu sunt nedumerit că nu mai recunosc personajul: nu e acel Ciolacu Marcel care nu poartă mască în interiorul unui restaurant, înconjurat de pesedişti şi rude la fel de coronasceptice? Nu e acel Ciolacu Marcel care îi încurajează pe coronasceptici să candideze din partea PSD la Parlamentare (Daniel Ghiţă K1, Marcel Pavel etc.) pentru că au şi ei dreptul să fie reprezentaţi, să li se-audă vocea? O tâmpenie, desigur, dar şi o inconsecvenţă atroce din partea liderului PSD: meştere, spune-ne şi nouă, există Covid 19? Dacă da, de ce nu porţi mască, de ce nu sprijini Guvernul în Pandemie şi de ce îndemni la nesupunere civică? Dacă nu, de ce nu vrei alegeri pe 6 decembrie? Da, ştiu, nu-i nimic optimist la Marcel Ciolacu şi PSD. Nici optimist şi nici logic.

Mai încerc o dată: parlamentarii PSD vor să dea şi poliţiştilor locali 2000 de lei în plus la leafă pentru că sunt implicaţi în lupta cu noul Coronavirus. Până aici s-ar putea să fie vesel pentru unii, dar când te gândeşti că băieţii ăştia fără identitate profesională precisă au fost luaţi de pe stradă, unde mai dădeau şi ei câte-o amendă de bun simţ, şi băgaţi în birouri ca să dea telefoane aiurea infectaţilor aflaţi în carantină sau izolare... îţi cam piere zâmbetul.

Şi totuşi, uite ce se-ntâmplă în Capitală, la Timişoara, Oradea, Braşov şi, slavă Domnului, la Sf. Gheorghe: primarii acestor localităţi apelează la tineri să se implice în viaţa comunităţilor, să se angajeze în administraţia locală. A spus-o primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, a repetat-o Dominic Fritz la Timişoara, ideea este pusă în practică şi în alte mari şi mici oraşe. La Sfântu Gheorghe, iată, o tânără de 24 de ani este aleasă viceprimar. Merită să-i scriem numele: Vargha Fruszina. Prilej să constaţi mai multe lucruri: alegerile locale schimbă mentalităţi la nivelul întregii ţări. La noi, Consiliul municipal a scăpat de câteva fosile care nu mai însemnau nimic pentru locuitorii oraşului. Nu chiar de toate, că dinozaurii politici sunt încă activi în mai toate partidele, inclusiv în UDMR, dar e important să ai curajul să promovezi o tânără de 24 de ani într-o funcţie cu destule responsabilităţi.

Se observă şi o schimbare de discurs comunitar la reprezentanţii autorităţii locale – n-aş vrea să cred că e motivată doar de lipsa de sprijin electoral a minorităţii etnice româneşti pe plan local, ceva de genul „lasă-i în pace că oricum sunt pe nicăieri”. Oricum, e bine că Sf. Gheorghe urmează un traseu al marilor oraşe în materie de administraţie locală: promovarea tinerilor inteligenţi, pregătiţi pentru noul mileniu, deschişi către accesarea fondurilor europene, poate chiar mai puţin îndoctrinaţi etnic.

Am găsit, în sfârşit, ştirea care-ţi aşează o tuşă luminoasă într-un tablou întunecat.

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.