OPINII 19 august 2020

EDITORIAL. Traian şi Călin. În căutarea Puterii pierdute

de Dumitru Manolăchescu | 1153 vizualizări

Viaţa lor e ca un roman de Marcel Proust, doar că e vorba de „romanul” unor veşnici candidaţi la ceva. Când n-ai nimic mai bun de făcut, te duci şi la Primăria Capitalei, sau la nişte bani câştigaţi uşor pe la consiliile sau primăriile de sector.

Iniţial mă gândisem doar la doi neînfricaţi pierduţi în spaţiu şi timp: Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu. Dar m-a pus Necuratu’ să mă uit la priveliştea superbă de la lansarea candidaturii Gabrielei Firea. Unde am văzut alţi moşnegi hârşiţi care n-au de ce sta pe la casele lor şi se pun în slujba poporului bucureştean pesedist: Petre Roman, Anghel Iordănescu, Mitică Dragomir... Oameni unu’ şi unu’, stâlpi ai societăţii pesediste, monştri sacri ai politicii şi sportului românesc, trecuţi prin ciurul şi dârmonul tuturor potlogăriilor care ne fac viaţa o aventură. Ce mai caută, pe cine mai caută sus-numiţii?! Stai c-am dat şi de Vanghelie, care vrea din nou la putere în sectorul 5...

Greu de spus altceva decât: Putere, Notorietate şi Bani. Dar madama asta, d-na Firea, cum să-şi pună ea la tâmple aceşti prea-plecaţi „ghiocei” pasionaţi de renta de consilieri generali ai Bucureştiului?! Să te afişezi cu aceşti actori politici regurgitaţi înseamnă să-i crezi tâmpiţi sau definitiv uituci pe alegători. Mă rog, nu-i problema românilor şi maghiarilor din Secuime, dar nici să te faci că nu-i vezi nu se cade.

Să revenim la Băsescu şi Tăriceanu, candidaţi la Primăria Capitalei. Unul vrea să continue ce-a lăsat nefăcut în 2004, altul vrea să transforme Bucureştiul într-o „mare metropolă europeană”. Greu şi pentru unul, şi pentru celălalt. Pe Călin îl mai pot înţelege: după 5-6 neveste, că le pierzi numărul, chiar ai nevoie de-un refugiu, de liniştea şi odihna elegantului birou de primar general. Că n-ai nicio treabă cu administraţia după ce-ai fost un premier catastrofal, că eşti făcut grămadă şi te-aşteaptă câteva procese, astea sunt doar urzeli ale „tronurilor” peneliste, de fapt Călin chiar se crede file dintr-o poveste de succes în politică.

Dar ce se-ntâmplă cu Băselu’ e mult mai greu de priceput. El a fost omul pe care l-am crezut atunci când a spus: după ce ai fost preşedintele României nu mai merge să faci politică, să vrei funcţii. Adică ţi-ai atins nivelul maxim de competenţă şi Putere, rămâi cu memoriile şi, eventual, procesele şi vezi de nevastă, copii şi nepoţi.

Păi cum devine chestia asta, moşule? Te cobori la Primăria Capitalei după două mandate „de succes”, că doar aşa le-ai descris, ca preşedinte al României?! Numeri capacele de canal şi gigacaloriile din calorifere după ce-ai stat la şuete cu preşedintele american în biroul oval? Nasol, naşpa rău, am senzaţia că cineva şi-a pierdut simţul măsurii. Nu-ţi ajungea whisky-ul din Bruxelles, leafa şi viitoarea pensie de europarlamentar, adăugată celei de preşedinte şi ce-ai mai fost matale?

E clar că Băsescu nu după bani se duce. Pe el îl motivează răzbunarea pe USR-PLUS-PNL, că nu l-au cooptat, cu partid cu tot, în alianţa lor de dreapta. Păi cum să rămână PMP-ul lui Tomac pe dinafară? Să le dăm o lecţie liberalilor, să le luăm măcar 5-6% din voturi, să piardă Nicuşor în faţa Firei şi-atunci vom fi răzbunaţi... 

Urât, ineficient, perdant. Dacă eşti cu adevărat împotriva PSD, dacă lupţi sincer cu „ciuma roşie”, atunci n-ai dreptul să laşi Capitala la cheremul unei nepricepute care n-a scăpat de izul bacovian de provincie cu ţaţele bârfind politică în tocul uşii apartamentelor confort 3.

Sper să câştige Nicuşor, să piardă Firea şi să se lămurească, în sfârşit, Băsescu că după ce-ai fost preşedintele României nu mai merită să te baţi pentru nicio funcţie. Cu alde Călin n-am nicio speranţă, omul este întruchiparea turpitudinii în politică.

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.