EDITORIAL. România otrăvită de micul Nimic
În „Contele de Monte Cristo”, tatăl unui procuror francez era otrăvit încetul cu încetul, cu cantităţi minime zilnic, obişnuindu-şi astfel trupul cu otrava care i-ar fi fost, fatalmente, destinată mai devreme sau mai târziu. Stilul francez de pe vremea lui Napoleon se practică şi azi: suntem otrăviţi zilnic cu cantităţi mici de „otrăvuri”, pe care le-nghiţim ca să n-o mierlim iremediabil atunci când ni se serveşte, pe furiş, doza întreagă. Acceptăm acest „tratament” profilactic pentru că trebuie să supravieţuim atacului final al Nimicului otrăvit instalat la Putere.
Spre deosebire de otrava lui Dumas, otrăvurile” inventate de propaganda micului Nimic urmăresc un scop electoral ticălos: slăbirea încrederii populaţiei naive în Uniunea Europeană. Merele europene sunt „otrăvite” de firme europene „criminale”. Uniunea Europeană este o instituţie otrăvită, destinată anume subordonării poporului român mândru, harnic, nesupus, corect, cinstit, civilizat. Fără nenorociţii ăştia de europeni noi eram acum mult în faţă, îi ajungeam pe americani şi ne băteam pentru supremaţia mondială cu chinezii. Uniunea Europeană ne-a împiedicat să progresăm, să fim noi înşine, adevăraţi şi performanţi, UE ne-a obligat să stăm pe vine în closetele din fundul curţii şi să ne omorâm copiii în fosele septice prost acoperite din şcoli. Cei care nu recunosc hoţia şi corupţia drept „garanţie” a dezvoltării României non-europene sunt daţi la o parte, înjuraţi, arestaţi de garda teleormăneană a micului Nimic.
Aşa sună mesajul unor politicieni troglodiţi care se joacă cu minţile electoratului naiv. Ei descoperă „otrava” din exterior: mere, roşii, castraveţi şi vinete, multinaţionale care sug sângele românilor, bănci care scot vlaga financiară românească virilă de pe piaţă. Troglodiţii sunt la Putere, sub o formă sau alta, de aproape 30 de ani dar s-au trezit acum că ne-a sărăcit şi înşelat Europa, că am vândut capitalismului putred tot ce-am avut mai bun: pământul fertil, pădurile, industria şi agricultura, forţa de muncă tânără. Nu ne-o mai iau turcii cu anasâna, ne-o iau europenii cu lefuri omeneşti. Dar troglodiţii refuză să-şi amintească câţi bani au luat Năstase şi fraţii lui întru credinţă fesenistă iliesciană pentru vinderea solului şi subsolului românesc unor firme străine. Nu mai ştie nimeni ce comisioane uriaşe sub formă de valută păstrată în bănci străine hrănesc şi-acum gurile unor foşti premieri, miniştri şi înalţi funcţionari ai statului român care s-au ocupat la vremea respectivă de intrarea noastră în NATO şi UE.
Toate astea au devenit amănunte neesenţiale. Important, acum, e să ne protejăm împotriva „otrăvurilor” UE, strecurate insidios în alimente şi în fondurile europene pe care le refuzăm de corecţi, cinstiţi şi deştepţi ce suntem. „Otrăvurile” neaoşe sunt bune, ale occidentalilor hrăpăreţi au scopuri ascunse. Vorba cântecului: fie roşia cât de rea, tot mai bună-i cu otrava din grădina mea.
Cât despre procurorii României capitaliste, nişte „otrăvuri” şi ei, să-i ia Secţia specială şi să-i ducă unde vrea, nouă nu ne trebuie în ţara noastră cinstită procurori şi judecători de pe vremea regimului comunist, ăia care i-au închis pe creatorii României capitaliste moderne: Năstase, Voiculescu, Becali, Caţavencu, Farfuridi, Brânzovenescu... Noi n-avem nevoie nici de ziarişti comunişti (aoleu, Cristoiule, ne bagă ăştia în vreo „celulă” de partid să-l cântăm din nou pe „cel mai iubit fiu al poporului”...), ori de patroni comunişti. Avem nevoie doar de politicieni, de preşedinţi, de premieri, de oameni de partid şi de stat comunişti. La ăştia din urmă comunismul n-are miros. Ei nu se mai numesc urmaşi ai regimului comunist, lor li se spune acum „naţionalişti suverani”. Altceva, nu? Da, se acceptă şi procurori şi judecători „ascultători”, ei sunt folositori indiferent de trecut, de pregătire, de vârstă. E obligatoriu să nu te cheme Kovesi, Lazăr sau Tarcea, în rest se acceptă orice Toader, Nicolai, Nicolicea, Nicolae.
Prea multe esenţe otrăvite pentru o biată naţie mioritică, este?! Cum să te aperi, încotro s-o apuci, pe cine să mai crezi, pe cine să mai votezi?! Vă ofer eu o soluţie. Gratis. Puneţi radiourile pe muzică, televizoarele pe telenovele mexicane (se acceptă şi turcul „Vlad”), nu mai citiţi decât presa tabloidă şi rezistaţi aşa până pe 26 mai. Când vă luaţi vecinul de apartament de mână, mergeţi la urne şi-i votaţi doar pe politicienii care nu promit 20.000 de lei fiecărei gospodării ţărăneşti, care nu vă interzic să gândiţi liber, să călătoriţi liber, să mâncaţi ce „otrăvuri” vreţi într-o Europă liberă. Acum chiar aveţi cu cine să votaţi. După o judecată obiectivă, veţi constata că adevărata otravă nu vine de la merele, roşiile, multinaţionalele şi banii europeni pe care nu suntem în stare să-i accesăm, ci de la „micul Nimic” şi aliaţii lui întru hoţie politică, nişte tovarăşi care nu mai pot apărea pe nicăieri în public fără a fi înjuraţi, apostrofaţi şi fluieraţi.
„A bientot”, cum ar spune francezul. Nu ştiu cât de „pe curând”, dac-ar fi să iau în serios sfaturile pe care tocmai vi le-am dat. Oricum, Sărbători fericite de Paşti tuturor!