Luni, un preşedinte Iohannis comod şi fricos ne-a oferit o atmosferă de înmormântare în direct de la DNA, unde Codruţa Kovesi îşi lua „la revedere“ de la foştii colegi. Reţineţi acest „la revedere!“, plângăcioşilor, s-ar putea să nu-l fi spus Codruţa degeaba...

În vreme ce plângeau codrul frate cu românul şi procurorul frate cu Codruţa, membrii comunităţii #rezist îi scriau cu trupurile lor Codruţei pe o ploaie torenţială: „Mulţumim, DNA“. Multă apă, multe lacrimi, nesfârşite regrete. Frumos, relevant, dar trist de te-apucă amocul. N-am văzut nicio scânteie de optimism ieri pe străzile patriei, doar dinspre Guvern, Parlament şi PSD-ALDE răzbăteau ritmuri de manele teleormănene: să moară duşmanii, să vină banii la pesedişti, din abuzuri în servicii şi din achiziţii!

Un cârd de ciori croncăne bezmetic prin ploaia care se cerne peste oraşul şi judeţul pe care un actor ratat le reprezintă în Camera Deputaţilor. Bucuros nevoie mare Marton Arpad, mai zâmbăreţ decât Liviu Dragnea. Oare de ce?! Întrebare tâmpită: oraşul Sf. Gheorghe, în frunte cu primii lui cetăţeni, evident de etnie maghiară, se bucură c-au scăpat de baschetbalista de la DNA. Brusc, s-au eliberat – cum ar spune condamnatul Dragnea, care-i de mult timp ocupat cu procesele instrumentate de procurorii d-nei Kovesi. La Tg. Secuiesc, liderii UDMR şi o parte a populaţiei local majoritare se simt şi ei eliberaţi de Codruţa, dar cer să fie liberi şi Beke şi Szocs, ceea ce deocamdată nu se poate, dar dacă dau Liviu, Călin şi Hunor o lege... orice se poate atunci când Dragnea poate! Joi va fi manifestaţie mare la Tg. Secuiesc în sprijinul condamnaţilor mai sus citaţi şi împotriva „terorismului de la Bucureşti“. Politicienii români şi maghiari corupţi sau coruptibili, speriaţi de DNA şi DIICOT, au lansat o nouă modă în România: protestul public în favoarea deţinuţilor şi revoluţia fiscală împotriva oamenilor cinstiţi. Un protest rapid îmbrăţişat de un segment al minorităţilor reprezentate în Parlament. 

Cealaltă parte a lumii româno-maghiare în care ne ascundem de ploaie, frig, nedreptăţi şi frustrări, într-un oraş în care doar zburătoarele nu-l înjură pe primarul Antal pentru trotuarele cu care ne rupe picioarele, cealaltă parte a comunităţii noastre de interese mici nu se bucură. Este comunitatea care vede mai departe de vârful nasului şi se-ntreabă încruntându-se: ce se va alege de noi după revocarea lui Kovesi?! Cine va mai lupta cu corupţii instalaţi la butoanele mafiei din partidele politice?! Cât de bogată poate fi România dacă-şi permite să fie furată din bani publici ca-n codrul Vlăsiei, frate şi-ăsta cu Teleormanul blond cazat în Capitală?! Până când vom fi sacrificaţi de analfabeţii puşi pe făcut averi ilicite şi legi strâmbe?!

Ei bine, există un singur răspuns la întrebările astea şi la multe altele încă: până când vor putea, adică până când îi vom lăsa. „Nu abandonaţi!“, ne-a rugat pe toţi, cu mesajul încifrat în roua din ochi, Codruţa. Mare adevăr: continuaţi lupta, fraţi procurori şi judecători! Continuaţi să faceţi dosare şi să-i închideţi pe corupţii şi pe hoţii din marea şi mica politică, indiferent din ce gaşcă politică sau etnică fac parte! Nu vă lasă cineva să vă faceţi meseria? Daţi-l în gât! Nu sunteţi singuri în lupta asta, veţi vedea câte milioane de români vă susţin când vom vota pentru Parlamentare, în 2020. Eu pot să vă spun încă de pe-acum: vor fi mult mai mulţi decât cei care-i ajută pe corupţi şi hoţi votându-i pe analfabeţii care nu înţeleg ce citesc, fiţi siguri de asta; nici morţii nu vor mai vota pentru PSDragnea.

Şi mai fiţi siguri de-un lucru: toate cancelariile europene, mai puţin ruşii, ungurii, turcii şi parţial polonezii, ştiu ce mânării produce maşina de vot pesedisto-iliberală-udemeristă de la Bucureşti. Dar ei mai ştiu ceva ce noi abia acum începem să învăţăm: lupta anticorupţie trebuie dusă şi fără Codruţa Kovesi în fruntea DNA. Mafia din politică şi din afaceri încuscrite cu politica, cei care se bucură acum de „libertatea“ oferită de o decizie injustă a Curţii Constituţionale vor trebui puşi din nou cu botul pe labe de procurori. De aceiaşi procurori care plâng acum plecarea Codruţei. Pentru ei am, în numele multor cititori ai acestui colţ de ziar, un singur mesaj: nu mai plângeţi, nu mai jeliţi, nu mai aplaudaţi! Faceţi-vă meseria corect şi cinstit, luptaţi pentru adevărul atât de bine ascuns de căutătorii de averi din mocirla politicii româneşti! Luptaţi şi câştigaţi! Pentru voi, pentru onoarea voastră, dar şi pentru ca România să nu mai fie la cheremul unor găşti transpartinice de corupţi.