Când vrei să fii preşedintele unui stat laic şi-ţi pui speranţa în Dumnezeu şi Brâul Maicii Domnului înseamnă că ai o problemă. Asta n-ar fi nimic dacă n-ai vrea să fii preşedinte, sunt o mulţime de credincioşi care se închină de dimineaţă până seara uitând sensul rugăciunii. Dar e uşor de închipuit cum şi-ar prezenta Gabi Firea-Pandele insuccesele dintr-un eventual mandat de preşedinte al ţării: N-a vrut Dumnezeu, nu m-am rugat destul, n-am atins Brâul Maicii Domnului, n-am pupat destule icoane făcătoare de minuni, n-am stat destul în genunchi...

Firea-Pandele are, însă, puţine şanse să treacă de ostilitatea propriului partid în cursa internă pentru candidatura la Prezidenţiale. Ea este convinsă că i-ar bate măr pe Iohannis şi Barna, dar nu poate trece nici măcar de Dăncilă de la Videle şi Buzatu de la Vaslui. Greu la deal cu procente mici, Găbiţo! Şi nu doar de procentele Firei e vorba aici, ci şi – mai ales – de procentele PSD. Catastrofă!

Pentru că iată cum arată procentele partidelor după ce românii s-au liniştit, au uitat de Europarlamentare, au apucat s-o vadă pe Viorica eliberată de „Dragcula” care-i sugea tot sângele şi-o lăsa fără neuroni în creieraş: 31% PNL, 28% USR-PLUS, 26% PSD, 5% ALDE şi 3% Pro România. Da, PSD s-a abonat la locul trei, meritoriu oricum, e pe podium, are mereu „bronzul”. Putea să fie şi mai rău dacă s-ar fi lansat nişte partide sau candidaturi independente anti-sistem, cum s-a întâmplat în Ucraina, unde Puterea e împărţită între doi actori de comedie. 26% este un scor peste aşteptări, nemeritat aş zice, pentru un partid care distruge nu doar prezentul, ci şi viitorul României. Are chiar 3% peste rezultatele de la Europarlamentare, ceea ce nu se prea explică.

Sondajul e făcut pentru uzul intern al PSD de sociologul Pieleanu, un amic al acestui partid. Deci nu prea minte. Deci... Viorico, ieşi la bătaie, fată, că-i groasă rău, nu prinzi nici măcar locul trei la Prezidenţiale, Dan Barna are mari şanse să se califice pentru turul doi.

Ce rost ar avea aici Dumnezeu şi Brâul Maicii Domnului? Evident niciunul. Tocmai de-aia am adus în discuţie o mostră de credinţă râncedă, cu miros fetid de campanie electorală pentru proşti. Lăsaţi-l pe Dumnezeu acolo unde e, nu-l amestecaţi în mizeriile voastre. Că poate vă vede, vă aude, se supără şi vă pedepseşte.

Căci până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii, parcă aşa-i vorba. Uite un exemplu: candidatura Firei-Pandele este respinsă de PSD, partid deloc impresionat de Brâul Măicuţei Domnului, adus cu mari sacrificii de familia Pandele la un aşezământ din Voluntari. Întrebată pe cine se bazează pentru un viitor guvern majoritar PSD, Viorica şopteşte insidios: ALDE nu va renunţa la guvernare, este un partid responsabil; tratez cu Ponta-Pro România să-i dau două ministere într-un viitor guvern.

Ce vă spuneam eu ieri? Ponta abia aşteaptă să fie iar la butoane, indiferent care şi unde sunt ele. Nu-i loc lângă PNL şi USR-PLUS, nu-i bai, ne dăm cu PSD, totul e să fim la Putere. Cât despre „responsabilitatea” lui Tăriceanu, ce să zic, ăsta e un subiect despre care nu poţi vorbi, citi sau scrie decât cu riscul de a-ţi strica ziua. Ceea ce eu nu sunt dispus să fac astăzi – asta şi pentru că ţin la liniştea dvs.

Ce-ar trebui să reţinem noi de-aici? Poate faptul că PSD s-a resemnat să fie pe locul trei în următorii câţiva zeci de ani. Dar, atenţie: ce vor face pesediştii în ultimul an de guvernare n-a făcut încă nimeni în ţara asta. Pagubele guvernărilor Dragnea-Dăncilă-Tăriceanu vor fi mai mari decât cele produse de un cutremur de gradul 7 pe scara Richter. Pentru că va fi imposibil să găseşti la timp toate bombele cu explozie întârziată pitite de nişte guvernanţi iresponsabili prin cine ştie ce legi şi hotărâri adoptate netransparent. Asta va fi adevărata piatră de încercare a oricărei viitoare guvernări de dreapta.