Femeile şi mamele au început să se-mpartă şi ele pe criterii politice: dacă eşti „femeie pesedistă“, ca Gabriela, poţi ajunge preşedintă a României. PSD e plin de femei şi mame cu ambiţii politice planetare: Rovana, Ecaterina, Olguţa, Ioana, Carmen, Speranţa, Viorica... Dacă eşti „femeie penelistă“ n-ai şansa asta, pentru că PNL n-are o Gabriela, ci doar o Raluca. În Opoziţie permanentă cu charisma necesară unui prezidenţiabil. Cam puţin, peneliştii ăştia au devenit nişte misogini în toată regula... De femeile neînregimentate politic nici nu mai vorbim, a fost una singură, Codruţa, şi-au redus-o la tăcere de frica puşcăriei.

Dar femeile-mame au făcut întotdeauna deliciul galeriei în politica românească. Ştim asta de pe vremea Elenei, femeie-soţie-mamă-academician de renume mondial. Atunci era parcă mai greu, femeile comuniste n-aveau şcoli de vară pe la Neptun; e drept că nici nu erau fluierate sau ocărâte de bărbaţi misogini fani ai altor partide, aşa cum s-a întâmplat cu femeile pesediste adunate recent pe litoral pentru a-l pupa pe creştetul neted pe întâiul bărbat pesedist, domnu’ Liviu.

Dar diferenţele între femeia „atunci“ şi femeia „acum“ încep să fie consistente abia atunci când descifrezi esenţialul: lupta neprecupeţită. Pentru că femeile luptă cu patos şi determinare. Uitaţi-vă la prestaţia femeilor-mame pesediste Gabi, Viorica, Olguţa, Carmen, Rovana: luptă pe toate fronturile, au grijă de soţii, prietenii sau amanţii lor, de familiile lor, de copiii lor cărora le găsesc binecuvântate slujbe bugetare, dar îşi găsesc timp şi pentru completarea studiilor politice la interesante şi instructive şcoli de vară. Păi nu?!

Şi totuşi, în acest ocean de laude aduse femeilor-mame pesediste sunt nevoit să calc într-o baltă. Nicio femeie-mamă pesedistă n-a sărit în apărarea femeilor-mame fără de partid bătute, gazate, înjurate trivial, udate de tunuri cu apă de jandarmii-valeţi în Piaţa Victoriei pe 10 august. Dimpotrivă, Carmen, Viorica, Olguţa au apreciat violenţele astea ca pe ceva normal într-o democraţie de tip dâmboviţean, unde femeile trebuie bătute din când în când fie şi fără motiv, ştiu ele de ce... Doar Gabriela a dres oarecum busuiocul, dar neconvingător şi partizan.

Bun, asta-i doar o băltoacă din politica la nivel înalt. În toată isteria asta cu femeile-mame pesediste au pătruns, însă, accente grave, puturoase ca o mocirlă: femeile-mame susţinătoare ale jandarmilor. Există şi aşa ceva, au demonstrat în Piaţa Constituţiei cu vreo două săptămâni în urmă, umplându-ne de respect, circa 100 de oameni, printre care multe femei-mame luptătoare neobosite. Întrebate ce gândesc despre jandarmii care-au lovit, înjurat, gazat inclusiv femei şi copii pe 10 august, femeile-mame fane pesediste au grăit cu sinceritate: „Bine-au făcut, maică, să-i bată să le meargă fulgii, ce căutau în Piaţă să înjure Guvernul şi pe doamna Viorica şi domnu’ Liviu?! Cinste lor, cinste lor, cinste lor jandarmilor!“.

Reacţia asta m-a cam debusolat, am aflat că de fapt nu mai înţeleg nimic din rolul femeii-mame în societatea românească post-decembristă. O fi bine să se bage în politică, o fi indicat să iasă în stradă, să lupte, să protesteze, să susţină, să devină mame-fane de Carmen, Viorica şi Liviu? Cum vor vota femeile-fane la referendumul pentru familia românească tradiţională? Eu ştiam că tradiţia presupune femeia-mamă la cratiţă, bucate bune am gătit pentru soţul meu iubit, curat în casă şi educat copiii. Nu bătălii politice în stradă, şcoli de vară pe litoral şi demnităţi periculoase pentru integritatea psihică a inimilor zburdalnice...

Abia aştept campania pentru prezidenţiale de anul viitor, când femeia-mamă Gabriela o să-l facă praf pe bărbatul candidat neamţ, neortodox şi fără copii Klaus. Abia atunci când vom avea o preşedintă a României femeie-mamă pesedistă vom şti ce înseamnă şi cu ce se mănâncă egalitatea de şanse între femei hiperactive şi bărbaţi inactivi. Atunci vom înţelege cu toţii rolul şcolilor de vară ale femeilor-mame-surori-amante pesediste într-un partid politic. O lecţie de viaţă de care n-ai parte prea des, aşa că va trebui să fim pe fază!