EDITORIAL. E doar mincinos, sau e şi prost?!
Întrebarea se pune ministrului Justiţiei, considerat până mai ieri „talentatul” domn Tudorel. Eu n-o să-i spun „domn”, pentru că nu e, în sinea lui e un respectabil „tovarăş”. Nici „talentat” n-am motive să cred că e, după prestaţiile sale ca ministru. Alţii îl fac şarlatan. Aş semna cu ambele mâini dacă s-ar face un referendum pe temă. Dar nu se face, aşa că rămâne ca-n titlu: o fi doar mincinos notoriu, sau e prost de-a binelea acest fost rector, academician, notar, avocat, judecător al Curţii Constituţionale ajuns, cu totul întâmplător, ministru al Justiţiei?!
Revin asupra individului pentru că-i groasă rău: omul încurcă Lazării, cum ar zice Traian Băsescu. Singurul Lazăr pe care-l are în cap e Augustin Lazăr, procurorul general, pentru că pe el vrea să-l schimbe ca să-şi servească stăpânii – nişte condamnaţi penal urcaţi de votul românilor în fruntea Parlamentului României. Nu vede alţi Lazări, ignoră că există şi-un procuror Cristian Lazăr la Alba Iulia, merge cu capul sus şi umerii drepţi din eroare în eroare, din spiţă spartă în spiţă spartă; firesc, undeva îi va scăpa piciorul şi va cădea, să vedem cât de rău şi de la ce înălţime. Îl acuză pe Augustin Lazăr de favorizarea „infractorului” Iohannis în scop de şantaj. Urâtă treabă, dacă Lazăr nu-l dă în judecată rău face, trebuie să se facă lumină şi dreptate în acest caz.
Ăştia-s oamenii lui Dragnea şi Tăriceanu. Despre ei şi unii ca ei vorbim şi scriem în exces de doi ani de zile. M-am săturat şi eu, v-aţi săturat, sunt convins, şi dvs. de vorbele lor nesincere, mincinoase, de figurile lor stupide ori şmecher-ameninţătoare, de legile strâmbe pe care le votează pe bandă rulantă şi care ne vor costa pe toţi mulţi ani de rectificări şi retractări. Guvernele PSD, Parlamentul majoritar PSD, instituţiile statului subordonate, toate, PSD sunt o pedeapsă pentru toţi românii. Dar vom continua să scriem şi să vorbim despre ei pentru că ei ne hotărăsc soarta pentru mulţi ani de zile de-acum încolo.
De fapt, mulţi încearcă să-l folosească pe Tudorel „Gargamel” în scop propriu. Şi l-au asumat până nu demult şi Tăriceanu, şi Dragnea. A rămas doar Tăriceanu, din cauză de lipsă ordonanţă cu amnistia şi graţierea care să-l scape de puşcărie pe don’ Livius. Pe Tăriceanu nu-l prea mai interesează amnistia, crede c-a scăpat de pedeapsă după ce-a fost achitat în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă.
Situaţia e ciudată: Tudorel e mincinos şi obedient, dar n-a răspuns tuturor comenzilor lui Dragnea, ceea ce l-ar putea face suportabil. Pentru asta, zic unii, ar trebui să rămână în Guvern. Nici Opoziţia nu-i foarte convinsă că ar fi mai bine fără Tudorel, dar cu, să zicem, Eugen Nicolicea la Justiţie. Nu prea ai de ales aici, nu?! Pentru că ăştia-s oamenii lui Dragnea, toţi cei mai de Doamne-ajută au renunţat, au plecat, s-au săturat. Au rămas Gargamei, Nicolicei, Mitraliere, adică mincinoşi, ticăloşi, proşti sadea sau duşi cu pluta precum Codrin Ştefănescu. Ceilalţi, chiar dacă n-au renunţat la PSD, nu se mai bagă în războiul din prima linie. Cum şi ce să alegi din neghina asta?!
Rău cu rău, dar mai rău fără rău?! Se poate spune şi-aşa. Războiul din PSD s-a extins la scara întregii societăţi, nu mai e doar PSD contra PSD, e PSD contra societăţii româneşti, divizarea e totală, aici ne-a adus înţeleapta politică a celor mai votaţi politicieni în 2016. Din care nu vom putea ieşi decât, o tot spun de-o bucată de vreme, doar peste doi ani, prin alegeri libere şi corecte. Până atunci vom continua să ne murdărim în bălţile înşirate de „gargameii” din PSD pe drumul obscur al societăţii iliberale pe cale de a se încropi în România.