OPINII 17 noiembrie 2020

EDITORIAL. Alegerile – despre sărăcie, corupţie, viaţă şi moarte

de Dumitru Manolăchescu | 825 vizualizări

Sunt foarte mulţi oameni care cred în Dumnezeu, sunt destul de puţini cei care nu cred în Divinitate şi Creator. Primii sunt fericiţi, au ales o cale uşoară de a-şi trăi viaţa şi moartea. Ceilalţi se chinuie cu întrebări care, de obicei, nu primesc răspuns. Nici în viaţă, nici în moarte.

Sunt foarte mulţi oameni care cred că noul Coronavirus chiar există şi chiar omoară oameni de-a valma, fără nicio socoteală sau motivaţie decât eventuale comorbidităţi. Sunt şi oameni care încă n-au activat neuronul care să-i facă să creadă în ce văd zilnic: infecţiile cu Sars-Cov2 omoară sute de mii de oameni în toate ţările lumii, provoacă tragedii cumplite, distrug vieţi şi destine, un coşmar în toată regula. Acei oameni sunt siguri, în schimb, că Black-Friday aduce reduceri de preţuri de 80% - remarca nu-mi aparţine, dar am preluat-o pentru că exprimă exact ce vreau să transmit în legătură cu nevoia unora de a crede în orice, doar în ceea ce este evident nu!

Sunt destui oameni care cred că într-o zi s-ar putea să avem o Românie fără hoţie, iar ca să grăbească acea zi alţi oameni, politicieni naivi, şi-au pus pe afişele electorale exact sloganul de mai sus: „O Românie fără hoţie!”. Dar sunt şi oameni care nu cred că o Românie fără hoţie chiar se poate, sunt şi oameni care se consideră ameninţaţi de acest slogan, drept pentru care l-au reclamat la Biroul electoral judeţean şi-au obţinut chiar o confirmare a „discriminării” pe care acesta o induce. Nu contează urmarea, important e să afli că unii confundă ţara cu un partid. 

Sunt foarte mulţi copii care n-au acces la educaţie în ţara noastră, peste 30% au calculat statisticienii. Părerea mea este că nu e vorba doar despre şcoala din Pandemie, ci despre şcoala românească în general. Categorii sociale destul de consistente numeric n-au parte de pâinea de pe masă, nu le poate cere nimeni şcoală şi educaţie. Sunt case în care copiii învaţă la lumina lumânării, în frig, flămânzi, la ei orice tabletă ar ajunge e degeaba, va fi vândută sau închiriată contra unei rude de salam ieftin. Ce facem cu aceşti copii? 

Sigur, sunt şi copii care au de toate, unii învaţă în ţări străine şi, chiar dacă creierul lor e mai puţin dotat decât al amărâţilor înfometaţi, ei vor reuşi să aducă binele şi răul în lumina lanternelor pe care ţi le bagă-n ochi aparatele de filmat sau telefoanele mobile mai deştepte decât stăpânii.

Sunt destui politicieni care cred că adversarul politic e duşmanul de moarte al României. Puţini, mult prea puţini sunt cei care cred că duşmanul de moarte al ţării este sărăcia. A spus-o, şi îmi pare bine c-a spus-o, premierul unui guvern hulit şi blestemat de mulţi: sărăcia, nu un partid sau altul, este adevăratul duşman al României. Doar că, ce să vezi, sărăcia asta este rezultatul acţiunilor sau inacţiunilor politice ale unora care au guvernat această ţară de-a lungul şi de-a latul timpului.

Ne învârtim în jurul cozii ca nişte căţei turbaţi, fără să ştim unde şi când ne vom opri. Premierul care a descoperit sărăcia a fost şi este parte a sistemului care ucide. Care a ucis sâmbătă seara 10 oameni nevinovaţi la spitalul judeţean din Piatra Neamţ. Care a ucis 7 prunci la maternitatea Giuleşti acum 10 ani. Care a ucis 65 de tineri nevinovaţi acum 5 ani la Colectiv. Şi care va mai ucide dacă nu se schimbă ceva. Cei care îl acuză sunt şi ei parte majoră şi majoritară a sistemului ucigaş.

Premierul care acuză, pe bună dreptate, sărăcia nu vorbeşte şi despre corupţie. În mintea oricărui om normal – sunt tentat să-i exclud pe politicienii noştri din această categorie –, sărăcia este strâns legată de corupţie. Atât de strâns încât nu pot fi despărţite de nicio regulă sau alianţă electorală.

Avem doar vinovaţi. Niciun politician român nu este înger. Dacă aş vrea să mă amendeze cei de la Discriminare aş spune că toţi politicienii, fără excepţie, sunt demoni. Pentru că mint, pentru că fură, pentru că sunt proşti, ticăloşi, inadecvaţi şi ineficienţi. Pentru că au crezut că un sistem corupt şi mafiot poate face din România o ţară şi din români un popor.  Dar nu persist în eroare, nu vreau să mai fiu amendat şi nu voi propune o astfel de abordare a acestor eterne probleme ale societăţii româneşti: corupţia şi sărăcia. Nu toţi politicienii sunt corupţi, hoţi şi proşti. Depinde de noi să găsim, să ghicim, să descifrăm hoţia, ticăloşia şi minciuna bine ascunse în spatele vorbelor şi sloganelor electorale.

Tic-tac, mai sunt 20 de zile până la alegeri. Moldovenii de dincolo de Prut ne-au arătat că au învăţat ceva din lecţia predată de Diaspora românească la Prezidenţialele din 2014 şi 2019. „Nu mai vrem să fim asociaţi cu corupţia şi sărăcia”, spunea noul preşedinte al R. Moldova, Maia Sandu. Poate învăţăm şi noi ceva de la fraţii basarabeni şi ieşim la vot pe 6 decembrie.  Poate vom reuşi să alegem un Parlament care să nu mai fie asociat cu minciuna, prostia, corupţia şi sărăcia.

După aceste alegeri, mulţi dintre noi se vor închide în case pentru a scăpa de noul coronavirus. Alţii, probabil la fel de mulţi, vor aniversa în stradă 31 de ani de sărăcie şi corupţie.

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.