Dumitru Manolăchescu

Ce-i trebuie românului şi maghiarului trăitor în judeţul Covasna ca să fie mulţumit de viaţă? Dacă am cere un răspuns la această întrebare am obţine, cu siguranţă, un scor zdrobitor în favoarea drumurilor mai bune, ar urma lefuri mai mari, locuri de muncă, spitale şi medici performanţi, mai multă armonie interetnică. Nici din greşeală n-ar spune cineva că se simte deranjat de lipsa unor marcaje spectaculoase la hotarele judeţului. Dar ce contează ce vor oamenii, contează ce gândesc stăpânii banului public, şefii judeţului, recte Consiliul Judeţean Covasna. Care a hotărât, prin reprezentanţii săi legali, că e musai să băgăm, din toată sărăcia noastră, 120.000 de lei în nişte turnuri din lemn şi piatră care să marcheze intrările în judeţ dinspre Bacău, la Oituz, şi Braşov, la Chichiş.

Tichia de mărgăritar a chelului semnifică exact ce face Consiliul Judeţean când se plânge că n-are bani: cheltuieşte pe ce nu trebuie. Cine avea nevoie de turnurile astea, înalte de aproape 6 metri, amintind de „bisericile fortificate din zona noastră”? Erau ele o urgenţă pe vreme de criză economică şi sărăcie lucie? Eu unul n-aş crede. Dimpotrivă, aş zice că banii ăştia se puteau folosi mai judicios. Nu ştiu de unde vin, dar pot bănui unde se duc. Şi, credeţi-mă, ca unul care mai merg cu maşina prin judeţ, i-aş fi văzut mai bine investiţi în repararea unor drumuri nenorocite pe care îţi rupi utilajul...

Dar, cum spuneam, chelul are nevoie de tichie de mărgăritar exact aşa cum covăsneanul e musai să se lumineze la becurile care vor împodobi turnurile din lemn şi piatră de la hotarele judeţului. După cum se vede, Consiliul Judeţean urmează exemplul Consiliului municipal, care a hotărât, prin vocea autorizată a primarului, că e nevoie de trotuare super-decente măcar în centrul oraşului Sf. Gheorghe, ca să nu-şi rupă doamnele tocurile înalte de Zilele Sfântu Gheorghe, de pildă. Rezultatul nu e vizibil şi acceptabil decât pe nou reparata stradă a Ciucului. În rest, în tot municipiul trotuarele sunt vraişte, s-au pus doar bordurile, pentru că, specialiştii ştiu, viaţa unui trotuar începe şi se termină la borduri. Mai mult începe, că de terminat... E jenant şi periculos, dar edilii nu sunt impresionaţi de proasta calitate a trotuarelor şi străzilor din oraş. Aşa cum nici şefii Consiliului Judeţean n-au frământări în legătură cu starea drumurilor din judeţ, preferând să dea 120.000 de lei pe două turnuri bine fortificate, luminate şi inscripţionate trilingv la două intrări în judeţ. Când vor hotărî să le facă la toate intrările în judeţ, investiţia se va duce spre 500.000 de lei, ceea ce mie mi se pare a fi, totuşi, o sumă care putea fi folosită mult mai eficient într-o perioadă de austeritate cum este, cel puţin declarativ, cea în care ne aflăm.

Problema mea nu e că marcajele astea arhitecturale n-ar fi necesare. Fără îndoială, era nevoie de ele. Dar aş zice că ordinea priorităţilor în cheltuirea banilor publici este alta în judeţul nostru şi că realizarea acestor mândre turnuri fortificate de pază putea să mai aştepte. E doar o părere, dar sunt convins că nu-s deloc singurul care gândeşte astfel.