Dumitru Manolăchescu

Un nou subiect de natură politică agită spiritele în spaţiul public: alegerile locale şi cele parlamentare să aibă loc la aceeaşi dată. Ca mai toate celelalte, el a fost lansat de preşedintele Traian Băsescu, pe care-l bănuiesc că se amuză copios asistând la (de)zbaterile politice tendenţioase şi lipsite de realism care urmează oricărui demers al său. Pentru că, din păcate, despre asta-i vorba, fiecare partid nu-şi vede decât propriul interes, nimeni nu abordează subiectul din perspectiva interesului naţional şi orice iniţiativă a preşedintelui este catalogată, apriori, ca fiind „părtinitoare şi avantajoasă pentru partidul de suflet al domniei sale”. Aserţiune care, cel puţin de această dată, nu se potriveşte cu realitatea.

Care ar fi, aşadar, argumentele pro şi contra acestei iniţiative? Păi, în primul rând e vorba de o economie substanţială la bugetul statului, fiind vorba de o singură campanie electorală, cu tot ce presupune organizarea acesteia şi a votului propriu-zis, nu de două campanii. Ca unul care am participat la asemenea activităţi atunci când lucram la Prefectura Covasna, pot să vă spun din proprie experienţă că se consumă mulţi bani şi mult efort pentru ca o campanie electorală şi-o zi de vot să fie în regulă din toate privinţele. În acelaşi timp, însă, când mă gândesc ce noapte cumplită îi aşteaptă pe cei care numără voturile, le centralizează şi le inventariază, mă cuprinde spaima... Problema ar fi că, dacă cele două zile de vot s-ar înghesui într-una singură, ar fi nevoie de o mult mai eficientă organizare a activităţilor pe care votul în sine le presupune. N-aş zice că nu se poate, ci doar că întreaga acţiune ar trebui mult, mult mai bine gândită şi organizată. Şi nu cu gândul la economiile la buget, ci cu o angajare totală (inclusiv financiară) a profesioniştilor în această activitate.

Şi cu asta basta, am cam epuizat argumentele pro şi contra. De fapt, totul se reduce la finanţe, nu la calitatea acţiunii. Care nu interesează pe nimeni. Vor ieşi pe scenă baronii locali, preşedinţii de partide, televiziunile şi tot ce înseamnă maşinăria de vot şi îşi vor impune voinţa. Cu bani, cu mită, cu pomeni în sacoşe de diferite culori, cu turism electoral. Cred că, înainte de a hotărî „două zile în una” la votul din 2012, ar trebui schimbată Legea electorală, ar trebui să se pună ordine şi să se facă curăţenie în această direcţie. Nu vom avea niciodată alegeri libere, corecte şi echitabile – indiferent în câte zile am vota – dacă vom aplica aceleaşi principii învechite, bazate pe cumpărarea alegătorilor săraci şi manipularea celorlalţi în cele mai diverse chipuri cu putinţă.

S-ar putea ca propunerea legislativă pe care partidul de guvernământ se pregăteşte s-o facă să aibă succes, pentru că există deja un proiect de lege asemănător introdus în Parlament de PSD, cu ceva timp în urmă. Sper să nu se certe din nou cele două partide pe tema paternităţii iniţiativei, chiar nu contează cine-a fost primul, important e să se facă ceva pentru ca votul nostru să fie dat în cunoştinţă de cauză şi chiar să conteze. Sunt 20 de ani de când partidele se tot acuză reciproc de furturi şi manipulări electorale, ar fi timpul ca politicienii români, atât de datori ţării şi oamenilor, să facă un gest de curaj şi să renunţe la proastele obiceiuri deprinse în atâţia ani de „cumetrii” politice în favoarea unor alegeri cinstite şi corecte. Asta ar mai atenua impresia execrabilă pe care clasa politică o lasă în toate mediile sociale şi profesionale.