ECONOMIC 23 iunie 2018

Piața imobiliară, în creștere?

de Covasna Media | 878 vizualizări

Tendința de creștere a prețurilor locuințelor s-a temperat în primele trei luni ale anului, comparativ ultimii ani, situația fiind evidentă în marile orașe, unde, până în perioada menționată, creșterile au fost importante. Iar trendul de scumpire s-a făcut simțit și în orașele mai mici, unde, conform studiilor de specialitate, prețurile au crescut de la 5% la 18%.

La nivelul întregii țări, prețul locuințelor a urcat cu 1,4%, nivel semnificativ mai mic decât în perioada similară a anului trecut, când a fost de 4%. Trebuie să reamintim și faptul că, în primele trei luni din 2016 și 2017, creșterea preșurilor apartamentelor au atins cel mai mare nivel, comparativ cu celelalte trei trimestre din fiecare an.

În sectorul imobiliar din România, în 2017, piața tranzacțiilor a atins un nivel record, de peste un miliard de euro, în creștere cu cel puțin 10% față de anul precedent, conform unui studiu făcut de PwC și Urban Land Institute (ULI). Din perspectivă tranzacțională, sectoarele cele mai dinamice au fost cel hotelier, urmat de sectorul de retail și cel industrial, se mai arată în studiul citat.

Principalele centre urbane: prețurile au crescut cu mai puțin de 3%

După primele trei luni ale anului, în principalele orașe ale României, prețurile au crescut, însă ritmul a fost, de cele mai multe ori, mai mic decât în ultimul trimestru din anul precedent.

Datele referitoare la piața imobiliară arată că cel mai mare ritm de creștere, de 2,6%, a fost înregistrat în Timișoara, unde prețul maxim a ajuns la 1.150 de euro pe metrul pătrat. Un ritm de creștere apropiat, de 2,5%, a fost înregistrat în Constanța (1.100 de euro pe metrul pătrat, preț maxim). Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață, după București, metrul pătrat fiind cotat până la 1.480 de euro (în creștere trimestrială cu 1,3%). În Capitală, creșterea a fost de 0,7% (cel mai redus ritm din rândul principalelor orașe ale României), iar metrul pătrat util a ajuns la un maxim de 1.260 euro, în timp ce în Iași, oraș către care s-au orientat mari corporații, prețul locuințelor a ajuns la 960 euro pe metrul pătrat (plus 0,9%). Apropiindu-ne de județul Covasna, o creștere de 1% a fost înregistrată în Brașov, unde prețul mediu pentru un metru pătrat a ajuns la 1.010 euro.

Reședințe de județ - creșteri importante

Cel mai mare ritm de creștere s-a înregistrat în Miercurea Ciuc, unde prețul a urcat în primele trei luni ale anului cu 17,8%, la o medie de 820 euro pe metrul pătrat. Creșteri semnificative au fost înregistrate și în alte zone. Astfel, în sudul țării, prețurile s-au mărit cu 7,7% în Drobeta Turnu-Severin, 7,1% în Giurgiu, 5,8% în Călărași și 5,6% în Slatina. O altă creștere oarecum surprinzătoare de 7,4%, a fost înregistrată în Suceava.

Pe lângă principalele șase orașe ale țării, unde prețul mediu trece de 1.000 de euro pe metru pătrat util – Cluj-Napoca, București, Timișoara, Constanța și Brașov, mai este un oraș în sudul țării, Craiova, unde prețul mediu pe metrul pătrat trece de 1.000 de euro (respectiv 1.080 de euro), fiind, în continuare, peste nivelul înregistrat în Iași.

Tot în Sudul României (cu o mică extensie spre vest) sunt și cele mai ieftine apartamente, conform informațiilor din piața imobiliară. Astfel, în Reșița și Giurgiu, prețurile sunt de 470, respectiv, 490 de euro pe metru pătrat util. Acestora se adaugă Alexandria (unde un metru pătrat util este de 530 de euro), Drobeta Turnu-Severin (570 de euro/metru pătrat util), Târgoviște (590 de euro/metru pătrat util) și Călărași (610 euro/metru pătrat util).

Prima Casă 2018: mai puțini bani decât în 2017

Programul Prima Casă, care a susținut în ultimii ani sectorul imobiliar, a fost blocat la finele lui 2017 din cauza lipsei de fonduri. Însă, după ce au fost aduse modificări alocării plafoanelor de garantare către instituțiile finanțatoare, programul a revenit.

Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a primit de la Ministerului Finanțelor Publice, acordul de distribuire pentru două miliarde de lei aprobate pentru 2018. Trebuie să reamintim că fondurile disponibile pentru acest an sunt sub cele din 2017, când s-au ridicat la 2,675 miliarde de lei (aici fiind incluse și cele neutilizate în 2016).

Astfel, statul nu a mai suplimentat fonduri, ci a respectat strategia stabilită la finele anului 2016, care are ca obiectiv reducerea creditării prin Prima Casă. Finanțatorii din acest program Prima Casă vor avea parte, după 2,5 miliarde de lei în 2017 și două miliarde de lei în 2018, tot de două miliarde de lei și în 2019 și 2020, urmând să fie reduse la 1,5 miliarde de lei în 2021. Guvernul apreciază că reducerea graduală a fondurilor va aduce o diminuare a intervenției statului în piață imobiliară, în condițiile în care accesul populației la ofertele de creditare standard ale băncilor s-a îmbunătățit.

La programul Prima Casă 2018 participă 15 bănci, respective Bancpost, Banca Comercială Română (BCR), BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, Credit Agricole Bank Romania, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank Romania, Marfin Bank, OTP Bank Romania, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Românească, Banca Transilvania și Unicredit Bank.

Evoluția pieței imobiliare din județul Covasna

Numărul de vânzări înregistrate la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate (ANCPI) în 2017 a fost 4.529, județul Covasna fiind la coada clasamentului, doar în trei alte județe (Teleorman – 4.470, Sălaj 3.920 și Caraș-Severin - 3.615) fiind înregistrate mai puține vânzări.

Din punct de vedere al ipotecilor, județul este pe ante-penultimul loc, cu 1.100 de ipoteci, după noi fiind județele Gorj (1.023) și Sălaj (820), în timp ce numărul de cereri depuse anul trecut la ANCPI a fost cel mai mic din țară, de numai 56.957.

În județul Covasna, la nivelul anului 2016 (acestea sunt cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică), totalul de locuințe existente în județ era de 90.693, în creștere față de 2015, când era de 90.510.

În Municipiul Sfântu Gheorghe, în 2016 erau 24.455 de locuințe (față de 24.368 în 2015), în Târgu Secuiesc, 8.046 (8.038 în 2015), iar în Baraolt erau 3.670, față de 3.665 în 2015. În același timp în Covasna erau 4.629 de locuințe (4.622 în 2015), iar în Întorsura Buzăului – 3.120 (3.118 în 2015).

Din punct de vedere valoric, în Sfântu Gheorghe, prețul apartamentelor confort I din zona A (cu o vechime de maxim 29 de ani) pleca de la 92.000 lei pentru o garsonieră, până la 234.000 lei pentru unul cu patru camere.

În același timp, prețurile din zona B plecau de la 89.000 lei (garsonieră), până la 226.000 pentru patru camere, iar în zonele C și D, de la 82.000, respectiv 77.000 lei (garsonieră), la 200.000 lei, respectiv 194.000 lei.

Prețurile pentru apartamentele confort 2 din Sfântu Gheorghe scade, în funcție de zonă si suprafață, cu până la 78.000 lei, iar pentru cele confort 3, cu circa 140.000 de lei.

În Târgul Secuiesc, unde nu sunt blocuri de locuințe cu vechime mai mică de 29 de ani și nici zona A, prețul apartamentelor confort I pleacă de la 54.000 lei pentru o garsonieră și de la 133.000 lei pentru 4 camere.

În Covasna, unde apartamentele sunt mai vechi de 30 de ani, prețul pentru cele confort I (zona A), pleacă de la 54.000 lei (garsonieră) și de la 142.000 lei (apartament 4 camere).

Pentru cele din Baraolt (care, de asemenea, sunt mai vechi de 30 de ani), valoarea minimă a apartamentelor din zona A pleacă de la 27.000 lei (garsonieră) și de la 58.000 lei (4 camere).

Și în Întorsura Buzăului, apartamentele sunt mai vechi de 20 de ani, iar prețurile din zona A, confort I, pleacă de la 37.000 lei (garsonieră) și 89.000 lei (4 camere).

Trebuie subliniat că valoarea minimă pentru apartamentele situate la demisol se reduce cu 10% față de valoarea minimă corespunzătoare unui apartament cu aceeași vechime și confort, iar pentru cele de la mansardă, cu 15%.

Valorile minime ale terenurilor intravilane din localitățile din județul Covasna variază în funcție de zonă și de categoria de folosință în care este încadrat în Cartea Funciară.

Astfel, în zona 1, cel mai scump este hectarul de teren agricol plantat cu pomi fructiferi (45.000 lei), fiind urmat de terenul agricol arabil (35.000 lei/ha), fâneață (23.000 lei/ha) și pășune (21.000 lei/ha).

În zona 2, terenul agricol plantat cu pomi fructiferi costă 32.000 lei/ha, cel agricol arabil 24.500 lei/ha, fâneață, 19.100 lei/ha, iar pășunea 14.200 lei/ha.

În zona 1 sunt cuprinse terenurile agricole din localitățile din depresiunea Sfântul Gheorghe,Târgu Secuiesc, Văile Oltului și Râului Negru, iar în zona 2 sunt cele din zona de deal și submontană din localitățile învecinate cu județele Buzău, Vrancea, Bacău, Harghita, precum și zona Baraolt.

Surse – Imobiliare.ro, ANCPI, PwC, Camera Notarilor Publici Brașov-Covasna

Distribuie articolul:  
|

ECONOMIC

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.