Aproximativ 78% dintre consumatori îşi fac griji în privinţa impactului pandemiei asupra propriilor finanţe, iar 53% dintre ei spun că preţul a devenit un criteriu mai important pentru o achiziţie decât era înainte de pandemie, potrivit unui studiu realizat de EY remis AGERPRES.

Studiul EY Future Consumer Index, la care au participat 14.047 de consumatori din 20 de ţări, a fost realizat în intervalul 16 aprilie - 10 mai 2021 şi urmăreşte modificarea atitudinii şi comportamentelor consumatorilor pe orizonturi de timp şi pieţe globale, identificând noile segmente de consumatori care îşi fac apariţia.

„Se înregistrează o uşoară scădere la nivel global a nivelului de îngrijorare a consumatorilor în privinţa efectelor pandemiei COVID-19, conform rezultatelor celei de-a şaptea ediţii a EY Future Consumer Index. 39% dintre cei peste 14.000 de consumatori implicaţi în studiu sunt de părere că vieţile lor vor fi afectate de criza sanitară timp de cel puţin încă 12 luni, procent în scădere faţă de 40% în februarie 2021”, susţin autorii studiului.

Potrivit cercetării, în loc să se angajeze financiar pentru atingerea unor obiective de sustenabilitate importante pentru societate, mulţi consumatori aleg să se implice în acţiuni care au un impact redus şi nu presupun costuri, care să îi ajute să economisească bani. Astfel că peste jumătate dintre respondenţi (56%) au declarat că adoptă comportamente sustenabile doar dacă acest lucru îi ajută să economisească bani, în special în zona activităţilor casnice de bază, cum ar fi: diminuarea consumului de energie (85%), reciclarea sau reutilizarea ambalajelor (83%) şi refolosirea pungilor de cumpărături (83%).

Studiul relevă faptul că lipsa acestui angajament financiar al consumatorilor în direcţia sustenabilităţii arată că majoritatea (68%) aşteaptă de la companii să acţioneze ca lideri pentru schimbări pozitive sociale şi de mediu. Consumatorii consideră că organizaţiile sunt mult mai în măsură să determine transformarea pieţelor în direcţia sustenabilităţii prin procese şi inovaţii.

Aproximativ 28% sunt de părere că marile corporaţii multinaţionale trebuie să diminueze cantitatea de deşeuri generate prin procesele de producţie, iar 25% spun că acestea trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

Conform studiului EY Future Consumer Index, în rândul consumatorilor există un nivel scăzut de informare cu privire la ce înseamnă sustenabilitatea. 61% dintre respondenţi recunosc că au nevoie de mai multe informaţii pentru a face alegeri mai bune la cumpărături. Această situaţie indică necesitatea unei transparenţe mai mari din partea comercianţilor şi a companiilor producătoare de bunuri de larg consum pentru a-i ajuta şi ghida pe consumatori în a face alegeri sustenabile.

Drept urmare, produsele şi serviciile sustenabile se confruntă cu probleme de percepţie, mulţi consumatori sunt descurajaţi de preocupările legate de calitatea slabă (67%) şi de preţurile ridicate (66%), precum şi de lipsa de încredere generată în urma unor antecedente de tip „greenwashing” şi a unor presupuse practici de marketing înşelător (60%).

În legătură cu principalele aspectele ale sustenabilităţii care îi preocupă cel mai mult pe consumatori, s-au înregistrat câteva diferenţe în răspunsurile celor sondaţi: deşeurile din plastic reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în SUA (62%) şi Marea Britanie (73%), în timp ce poluarea aerului este principala preocupare în China, iar poluarea apei este pe primul loc în Brazilia (93%). Aceste rezultate indică faptul că nu există o abordare universal valabilă pentru companii şi că acestea vor trebui să ţină cont de nuanţele regionale, atunci când vor încerca să soluţioneze problemele de sustenabilitate.

Tema sustenabilităţii devine prioritară şi se impune ca principală tendinţă, în contextul în care tot mai mulţi consumatori reevaluează diverse aspecte ale traiului cotidian, printre care accesibilitatea preţurilor. Majoritatea consumatorilor (64%) îşi propune să acorde mai multă atenţie impactului pe care îl are asupra mediului ceea ce consumă, iar 60% intenţionează să se concentreze mai mult asupra raportului calitate-preţ. Potrivit cercetării, această situaţie creează o tensiune în legătură cu cine trebuie să suporte costul sustenabilităţii.

„Pe fondul unui trend în creştere al încrederii în gestionarea crizei medicale COVID-19, consumatorii pun un accent mărit pe administrarea finanţelor familiei, dar şi pe sustenabilitate şi revenirea la modul de viaţă de dinainte de pandemie. Ca urmare a unei dorinţe crescute de a trăi sustenabil, consumatorii preferă companiile care investesc în sustenabilitate. Aceste investiţii sunt, însă, recuperate printr-un preţ mărit al produselor, iar consumatorii devin reticenţi în a plăti mai mult pentru aceeaşi valoare percepută. Totodată, sustenabilitatea este înţeleasă diferit, în funcţie de zona geografică, iar companiile ar trebui să îşi concentreze eforturile în transparentizarea investiţiilor în sustenabilitate, dar şi într-o comunicare clară asupra valorilor şi acţiunilor întreprinse în acest sens”, susţine Cristian Cârstoiu, partener, Consultanţă, EY România.

Per total, 64% dintre consumatori petrec în continuare mai mult timp acasă decât înainte de pandemie. „Locuinţele au devenit nişte hub-uri unde oamenii muncesc, comandă diverse bunuri, se menţin în formă şi se distrează, ceea ce reprezintă un moment extrem de favorabil pentru a face tranziţia către opţiuni sustenabile, cu un impact pozitiv asupra mediului şi societăţii.”, mai arată studiul.

În prezent, 31% dintre respondenţi spun că cheltuiesc mai mult pe produse care sunt sustenabile şi benefice pentru mediu, iar 64% sunt pregătiţi să îşi schimbe comportamentul, dacă acest lucru este în beneficiul societăţii.

Studiul oferă periodic indicatori longitudinali şi o perspectivă unică în ceea ce priveşte schimbările care sunt reacţii temporare la criza COVID-19, schimbările care indică modificări fundamentale şi cum ar putea arăta consumatorii de după criza COVID-19.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.

EY România are 800 de angajaţi şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.

AGERPRES