Un proiect pilot de protejare a apelor şi biodiversităţii cu ajutorul unor insule plutitoare artificiale a fost lansat vineri, pe lacul de la Reci, de către Centrul de Cercetări Subacvatice din judeţul Covasna şi Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Scafandrul Szabo Jeno, iniţiatorul acestui proiect, a precizat că plaurii, cum mai sunt denumite aceste insule plutitoare, au fost realizate din materiale biodegradabile, cum ar fi lemn, iurtă, stuf şi alte plante, şi vor contribui la epurarea şi regenerarea naturală a apei, având, în acelaşi timp, un rol important şi în protejarea biodiversităţii, deoarece vor asigura condiţii pentru cuibăritul păsărilor, dar şi pentru înmulţirea altor vietăţi acvatice şi subacvatice.

Acesta a mai adăugat că, de fapt, nu a inventat nimic, ci a copiat insulele plutitoare de stuf pe care natura le-a dezvoltat de-a lungul timpului ca un instrument propriu care ajută la decontaminarea apelor şi vine în sprijinul vietăţilor, dar care, din cauza activităţii umane, au dispărut din majoritatea habitatelor acvatice.

Szabo Jeno a explicat că prin extragerea nutrienţilor, respectiv a nitriţilor, nitraţilor, fosforului şi amoniului, plaurii contribuie la purificarea şi filtarea eficientă al apei, asigură condiţii optime pentru procesele biochimice care au loc pe suprafaţa rădăcinilor adventive, iar datorită umbririi suprafeţei apei contribuie la oprirea dezvoltării algelor.

„Suprafaţa plaurului prin distanţarea de la mal asigură o protecţie mărită pentru păsări şi favorizează înmulţirea lor prin cuibărit, iar partea inferioară a acestora asigură zonă de protecţie pentru vieţuitoarele subacvatice, favorizând reproducerea lor (...) De fapt, folosim această invenţie a naturii, nu este invenţia mea, plaurul exista întotdeauna, natura a creat acest instrument fantastic care oferă şi ape curate, înseamnă şi pentru biodiversitate o treabă foarte importantă (...) Plaurii se pot lega unul de altul şi pot forma lanţuri pe care le putem pune pe râuri, pe toate construcţiile hidrotehnice (...) Plaurii sunt realizaţi din module, totul este uşor transportabil”, a declarat Szabo Jeno.

Proiectul va mai fi implementat, pentru început, şi în alte două lacuri din judeţul Covasna, Pădureni şi Racoş, dar, în opinia consilierului de stat Borbely Laszlo, şeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, acesta ar trebui extins la nivel naţional, având în vedere beneficiile pe care le aduce mediului înconjurător.

De altfel, Borbely Laszlo a propus, cu ocazia lansării, ca proiectul, la care au aderat şi alte instituţii publice, precum Agenţia de Protecţie a Mediului Covasna, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Agenţia pentru Ariile Protejate, dar şi autorităţile locale, să fie prezentat Ministerului Mediului, considerând că ar avea şanse să obţină finanţare din PNRR pe componenta de reconstrucţie ecologică.

„Departamentul de Dezvoltare Durabilă e un fel de catalizator şi avem extraordinar de multe proiecte foarte frumoase, dar acest proiect este chiar unul unic deocamdată (...) În toată România sunt foarte multe lacuri, foarte multe surse acvatice care ar trebui să aibă asemenea plauri (...) Ceea ce dorim în momentul de faţă este să vorbim cu Ministerul Mediului, să vedem în Planul Naţional de Rezilienţă (...), eu sunt sigur că e loc şi nu e o sumă aşa de mare să avem în primul rând o cercetare care ar fi, totuşi, lacurile unde ar fi cel mai potrivit, câţi plauri trebuie puşi (...) Eu sunt sigur că şi păsările, şi animalele, şi plantele vor fi bucuroase pentru că am făcut, noi oamenii, ceva, nu împotriva lor, ci pentru a avea un mediu sănătos”, a declarat Borbely Laszlo.

Fostul ministru al Mediului a insistat şi pe latura educativă a acestui proiect, menţionând că în luna octombrie vor fi puse camere de filmat aeriene şi subacvatice pentru ca oricine să poată vedea ce se întâmplă pe aceşti plauri, fiind convins că în special copiii vor fi foarte entuziasmaţi să urmărească vieţuitoarele acvatice şi subacvatice.