De 21 de ori au fost înregistrate, anul trecut, depășirii ale indicatorilor care monitorizează calitatea aerului în județul Covasna. Situația nu este, însă, îngrijorătoare, spun autoritățile, care subliniază că numărul se încadrează în limita maximă admisă anual, care este 35. 

Problemele au apărut, în general, din cauza traficului îngreunat, pe fondul lucrărilor de infrastructură, susține directorul adjunct al APM Covasna. 

„Avem două stații, care aparțin Ministerului Mediului, dar le administrăm noi și lucrăm cu ele. E vorba de o stație de fond urban, cu indicatori pe ozon și pulberi PM10 și una pe fond regional, pe Lunca Oltului, care preia date inclusiv pe radioactivitate. Am avut depășiri pe acestea, în total 21 de depășiri din 35 permise pe tot anul. În mare parte, au fost din cauza lucrărilor de construcție care erau în vecinătatea stațiilor, mă refer la partea de centură, traficul care a fost în mare parte destul de îngreunat și pe Lunca Oltului din cauza lucrărilor de reabilitare pentru infrastructura rutieră și, de asemenea, și din cauza unor defecțiuni pe care le-am avut pe anumiți parametri. În momentul de față, stația de fond regional este sub mentenanță. Ministerul a încheiat un contract de întreținere și este pusă în funcțiune, furnizează date în timp real. Există panoul de afișaj de la agenție și, respectiv, pe site-ul calitateaaerului.ro, unde sunt informații referitoare la calitatea aerului”, a declarat joi, într-o conferință de presă organizată la Prefectura Covasna, directorul adjunct al Agenției pentru Protecția Mediului Covasna, Gabriel Siminiceanu. 

Raportul cu activitatea pe anul trecut a APM Covasna, prezentat joi, mai relevă și faptul că anul trecut nu au fost raportate poluări accidentale și că „avem un județ destul de curat”, după cum a precizat în prezentarea sa Gabriel Siminiceanu. 

În România, evaluarea calităţii aerului înconjurător în România se face prin intermediul staţiilor automate de monitorizare care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) repartizate pe întreg teritoriul ţării. 

(Despre cum funcționează sistemul în județul Covasna, dar și alte informații, am scris AICI)

Acestea verifică o serie de poluanți atmosferici, printre care Dioxid de sulf (SO2), Dioxid de azot (NO2), Oxizi de azot (NOx), Particule în suspensie (PM10 şi PM2,5), Plumb (Pb), Monoxid de carbon (CO), Ozon (O3), Arsen (As), Cadmiu (Cd), Nichel (Ni), Mercur (Hg) și altele. 

Raportările și monitorizările sunt importante pentru că, de pildă, poluarea cu particule în suspensie (PM10 şi PM2,5) „afectează plămânii și sistemul respirator, efectele expunerii pe termen scurt fiind: tuse, dispnee (senzația de lipsa de aer), durere în piept, iritarea ochilor iar efectele expunerii pe termen lung fiind: diminuarea funcției pulmonare, dezvoltarea bolilor respiratorii la copii, agravarea bolilor pulmonare existente la adulți și mai ales la persoanele în vârstă, moartea prematură a persoanelor cu boli pulmonare și chiar instalarea cancerului pulmonar”, după cum scrie într-un raport al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. 

Anul trecut, în România  pentru PM10 au fost raportate trei stații care au avut mai mult de 35 de depășiri ale valorii-limită zilnice, dar și două stații unde a fost înregistrată depășirea valorii-limită anuale. 

„În zonele şi aglomerările în care nivelurile poluanţilor s-au situat sub valorile limită/țintă pentru protecţia sănătăţii umane sunt elaborate/în curs de elaborare planuri de menținere a calității aerului, cu măsuri concrete și eficiente pentru acest scop”, mai transmit autoritățile centrale.