Șeful de la mediu spune că a prevăzut ca din bugetul pe 2021 să poată fi plătite restanțele, inclusiv la pagubele produse de vânat 

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, s-a aflat luni într-o vizită de lucru în județul Covasna. Acesta s-a întâlnit cu primari din mai multe zone ale județului, dar și cu reprezentanții altor autorități care au activități în domeniul pe care acesta îl conduce de la Guvern. În aceste întrevederi a fost însoțit de președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor și primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, lideri ai UDMR Covasna.

Partea de management pentru gestionarea deșeurilor din județul Covasna l-a impresionat plăcut pe șeful de la Mediu, care a spus că în acest sens județul Covasna poate să fie un exemplu și pentru București.  

„Am avut ocazia să parcurgem aproape toate elementele care sunt legate de domeniul de activitate al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, am făcut o vizită într-un județ unde avem practic de toate: începând de la păduri până la pagube produse de vânat, Natura 2000, composesorate, management durabil și baza pe responsabilitate a fondului forestier, avem probleme legate de amânarea investițiilor în bazinele hidrografice, avem un exemplu extraordinar în ceea ce privește managementul deșeurilor menajere, un management performant, care poate să fie un exemplu nu doar pentru anumite județe, ba chiar și pentru capitala României, care are la bază decizii hotărâte ale autorităților administrației publice locale, investiții, absorbție de fonduri europene și organizare exemplară”, a spus, în debutul prezentării sale din cadrul conferinței de presă, organizată luni la sediul Consiliului Județean Covasna, ministrul Tánczos Barna, iar spre final a reluat ideea: „Trebuie să subliniez încă o dată modul profesionist în care sistemul de gestionare al deșeurilor funcționează în județul Covasna. (...) Cu siguranță sistemul din județul Covasna este un exemplu bun pentru toată lumea”, punctând totodată că și ministerul trebuie să vină în ajutorul acestui domeniu cu prevederi legale. 

Ministrul a vorbit și punctual despre anumite probleme și situații întâlnite în județul Covasna, dar nu numai. 

Păduri 

Legat de păduri, acesta a spus că instituția pe care o conduce va regândi prioritățile, în sensul de a stopa neglijarea celor care sunt proprietari de terenuri forestiere situate în arii strict protejate, unde nu se pot desfășura activități de exploatare. „Aceste compensații nu au fost plătite de câțiva ani. Am decis ca în ordinea vechimii, în 2021 să plătim toate aceste datorii, pentru că protecția mediului costă. În cazul în care statul introduce restricții în anumite domenii, este absolut normal și obligatoriu să plătească la timp și compensațiile”, a declarat Tánczos Barna.

Acesta a vorbit și despre suprafețele forestiere aflate în cadrul siturilor protejate Natura 2000 și că se dorește ajutarea proprietarilor terenurilor să facă studii de impact, astfel încât sarcina financiară să nu fie doar pe umerii acestora. 

Pagube produse de vânat 

Șeful de la mediu a precizat că același principiu, de a se plăti toate restanțele, va fi utilizat și în cazul pagubelor produse de vânat. „Este un sistem nefuncțional, care trebuie reformat. Dar până atunci toate acele solicitări care sunt în sistem trebuie analizate și luate decizii și plătite sume acolo unde se cuvin persoanelor fizice sau juridice. Am asigurat în bugetul pe anul 2021 bani pentru a plăti toate restanțele, inclusiv la capitolul pagube produse de vânat”, a spus ministrul Mediului. 

Nu a fost ignorat nici subiectul care privește conflictul om-urs. „Este nevoie de o abordare complexă. Cunosc aceste probleme încă de pe vremea când am fost doar senator. Ne-am întâlnit atât cu reprezentanții unor organizații care sunt pentru relocarea urșilor, pentru readucerea lor în natură, am vorbit și cu reprezentanții autorităților locale, dânșii ne-au urgentat problemele de gestionarea cadavrelor și gestionarea problemei din punctul de vedere al cetățeanului. Am vorbit și cu asociațiile de vânătoare. Dânșii reclamă niște cheltuieli la care sunt supuși și faptul că sunt obligați, dar nu sunt finanțați. Am vorbit inclusiv cu fermieri care reclamă pagubele și lipsa de intervenție și preocupare din partea Ministerului. Este o problemă complexă. Nicio soluție singulară nu va aduce rezultate. Trebuie să venim cu un pachet complex, în care tratăm această problemă în care oferim soluții pe termen mediu și lung”, a spus Tánczos Barna. 

Ape 

În ceea ce privește Administrația Bazinală Olt, se pare că sunt intenții să se utilizeze fonduri prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a se pune bazele unui nou concept de administrare al acestor bazine hidrografice.  „Avem nevoie de mai mult decât o regularizare simplă de albie pentru râurile din aceste regiuni. Avem nevoie de o abordare complexă, astfel încât să rezolvăm, pe de o parte asigurarea sursei de apă pentru întreg bazinul hidrografic, să asigurăm prevenirea inundațiilor și să respectăm acel procent de o dată la 100 de ani risc de inundații și să readucem în zonă construibilă sate întregi. Trebuie să rezolvăm problema irigațiilor și trebuie să readucem în activitatea turistică tot ce înseamnă zonă umedă”, a punctat ministrul. 

Și președintele Consiliului Județean a spus, în cadrul aceleiași conferințe de presă, că a primit promisiuni că județul Covasna va primi anul acesta fonduri pentru investiții în pâraie. 

„Deocamdată în două localități s-a făcut decolmatarea pâraielor și regularizarea acestora, la Ghelința și Dobârlău. Urmează ca într-o săptămână, 10 zile, să se deplaseze la noi consilierul domnului ministru pe probleme de ape și să identificăm alte posibilități de lucrări, pentru că în ultimii 5, 6 ani de zile, niciun leu nu a fost alocat județelor Covasna și Harghita pentru aceste lucrări. Și trebuie să ținem echilibrul”, a punctat Tamás Sándor. 

Foto: Kocsis B. János