Ziua Eliberării și lecția de istorie ce nu trebuie uitată
Anul acesta, Drapelul României nu a mai fost arborat pe turla primăriei Sfântu Gheorghe
„Este de datoria noastră să învățăm din istorie, pentru a nu repeta greșelile din trecut”, a spus miercuri subprefectul Dulányi-Balogh Szilárd, în cadrul ceremoniei prin care s-a marcat Ziua Eliberării Orașului Sfântu Gheorghe. Evenimentul, care s-a derulat în fața primăriei reședinței de județ, s-a încheiat cu o defilare militară. Dar, în final, mesajul central al acțiunii a fost în jurul importanței acestei zilei.
La Sfântu Gheorghe s-a marcat miercuri, 8 septembrie, împlinirea a 77 de la eliberarea orașului de sub ocupație horthysto-fascistă. Un eveniment care poate trece ca neînsemnat pentru mulți, însă care a fost celebrat cu discursuri puternice în fața primăriei din oraș, prin care autoritățile au reamintit celor prezenți că e importantă cunoașterea istoriei, pentru a evita repetarea greșelilor trecutului.
„Aniversăm astăzi o zi cu o semnificație deosebită. În urmă cu 77 de ani, pe 8 septembrie 1944, Sfântu Gheorghe avea să devină primul oraș din Transilvania recucerit de Armata Română. Armata Română nu a renunțat la dezideratul de a recupera Ardealul de Nord, pierdut în urma Dictatului de la Viena, în 30 august 1940, iar prin curajul dovedit a recucerit 872 de localități, printre care 8 orașe, primul dintre acestea fiind Sfântu Gheorghe. Important de menționat este faptul că Armata Română, încă din 23 august a întors armele împotriva Germaniei naziste, iar convenția de armistițiu cu aliații a fost semnată abia la 14 septembrie. În aceste lupte purtate, Armata Română nu a fost singură. A fost permanent sprijinită de românii locului, care vedeau în vitejii ostași nădejdea sigură a eliberării lor de sub ocupație și a câștigării libertății naționale. (...) „Cei care nu pot învăța din istorie sunt condamnați să o repete.” Astfel, este de datoria noastră să cinstim memoria eroilor căzuți la datorie, și să învățăm din istorie, pentru a nu repeta greșelile din trecut. Dacă ne cunoaștem istoria vom înțelege mai bine prezentul, dar tot de datoria noastră este să privim spre viitor și să facem tot ce ne stă în putință ca de acum încolo să nu mai fie nevoie ca nici măcar o singură persoană să își piardă viața pentru întregirea țării, ci să ne luptăm pentru o Românie cu o paradigmă schimbată, inovatoare, renovatoare, în care toți cetățenii ei să se simtă acasă. Nu trebuie să uităm o clipă sacrificiul lor și nu trebuie să încetăm vreodată a le cinsti memoria, cu orice prilej și în orice împrejurări”, a declarat, în cadrul evenimentului, subprefectul Dulányi-Balogh Szilárd.
Nici eroii care au ieșit în evidență în acest moment al istoriei locale nu au fost uitați: generalul Grigore Bălan, locotenentul Păiuș David și caporalul Gheorghe Arambașa.
„E un eveniment foarte important pentru noi. Noi, comunitatea covăsneană și din Sfântu Gheorghe, sărbătorim 77 de ani de când caporalul Arambașa, eroul Arambașa, a reușit să repună drapelul tricolor pe turla primăriei din Sfântu Gheorghe, dar și 77 de ani de când mulți eroi, cu și fără nume, s-au stins, în luptele crâncene care s-au dat pe aceste meleaguri. I-aș aminti pe generalul Bălan, erou rănit în luptele din jurul orașului și care a decedat, din păcate, câteva zile mai târziu în spitalul din Sinaia. Am putea să îl reamintim și pe locotenentul Păiuș David. Astăzi vom depune coroane de flori și la monumentele închinate celor doi. E datoria noastră, a celor de astăzi, să cinstim memoria eroilor noștri și să învățăm din greșelile trecutului și din istorie, așa cum spunea și domnul subprefect, să fim mai buni și să nu repetăm greșelile trecutului. Și la fel, e datoria noastră să transmitem generațiilor următoare dragostea de neam, dragostea de țară și importanța de a nu-și uita eroii și rădăcinile istoriei”, a declarat și comandantul Garnizoanei Sfântu Gheorghe, locotenent-colonelul Dorin Neagu.
„Astăzi, aici cinstim memoria, curajul, eroismul, loialitatea și dragostea față de țară. Această zi se înscrie ca una dintre cele mai importante din istoria României și a orașului nostru, întrucât la 8 septembrie 1944, eliberarea orașului Sfântu Gheorghe, primul așezământ din Ardealul de Nord, salvat de sub ocupație, a reprezentat debutul acțiunilor care au condus la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Mai mult decât atât, redobândirea libertății este un moment de bucurie, dar și de speranță a faptului că evenimentele desfășurate între anii 1940 – 1944 nu se vor mai repeta în viitor”, a mai spus și subprefectul.
Drapelul României nu a fost arborat pe turla primăriei
Pe de altă parte, deși în anii trecuți Drapelul României era arborat pe turla Primăriei Sfântu Gheorghe în cinstea marcării acestui eveniment, anul acesta steagul a lipsit. Cu toate că din partea Garnizoanei Sfântu Gheorghe a existat o solicitare oficială în acest sens. Iar gestul nu i-a lăsat indiferenți pe cei prezenți, care au remarcat omisiunea.
„Eu nu am primit nicio astfel de cerere. Domnul primar şi domnişoara viceprimar sunt plecaţi, deci, dacă era, trebuia să ajungă la mine (...). Eu nu am văzut nicio cerere. Dacă primeam, sigur se aproba, ca în fiecare an pe 8 septembrie, când sunt ceremoniile" , a declarat, pentru AGERPRES, viceprimarul municipiului Sfântu Gheorghe, Tóth Birtan Csaba.
De precizat este și că organizatorii evenimentului spun că solicitarea s-a aflat între documentele care s-au aprobat dând undă verde organizării activităților de miercuri.
Tricolorul pus pe Primăria Sfântu Gheorghe de Gheorghe Arambaşa, care şi-a pierdut viaţa în timpul luptelor, a fost înlăturat în timpul Regiunii Autonome Maghiare şi repus pe turlă în anul 1994, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la eliberarea oraşului, mai scrie AGERPRES.
„Steagul a fluturat în acest loc până în anul 2014, când a fost înlăturat de conducerea Primăriei odată cu începerea lucrărilor de reabilitare a clădirii.
Ulterior, drapelul a fost arborat pe turlă doar o dată pe an, respectiv în ziua de 8 septembrie, cu prilejul manifestărilor oficiale, fiind înlăturat a doua zi, spre nemulţumirea veteranilor de război şi a liderilor societăţii civile româneşti din judeţ, care ar fi vrut ca acesta să rămână definitiv în acel loc, în memoria celor care s-au jertfit pentru eliberarea oraşului.
Conducerea Primăriei a precizat că legea reglementează foarte clar modul în care trebuie arborate drapelele pe instituţiile publice, şi anume la intrare, nu în altă parte, invocând, totodată, „motive tehnice”, respectiv un ornament din cauza căruia steagul nu poate fi arborat definitiv”, reamintește aceeași sursă.