Limba română, o posibilă barieră pentru maghiarii interesați de cariera militară

Peste 500 elevi din mai multe licee din Sfântu Gheorghe, dar și din județ, au venit miercuri la Liceul Puskás Tivadar din Sfântu Gheorghe la Ziua Armatei Române. Elevilor li s-a explicat semnificația datei de 25 octombrie, Ziua Armatei Române, dar și cum pot fi admiși în învățământul militar. Chiar dacă tinerii maghiari prezenți au avut dificultăți în a înțelege prezentarea, organizatorii spun că necunoașterea limbii române e o barieră ce poate fi depășită în drumul spre cariera militară.

– Știți care e însemnătatea zilei de 25 octombrie?

– A fost războiul mondial al României, raspunde un copilaş blonduţ de la Școala Gimnazială Nicolae Colan.

Lt. col. Adrian Florea îl corectează, spunând că pe 25 octombrie 1944 a fost ultima bătălie în urma căreia s-a eliberat teritoriul României de armatele germane. În timp ce vorbește, pe un ecranul sălii de festivități sunt proiectate imagini istorice și cu Armata Română din prezent. Apoi, după scurta prezentare, le vorbește copiilor despre cariera militară.

„Şi elevii de la liceul militar se distrează, poate unii mai mişto decât elevii de la alte licee”, spune Florea în altă prezentare, pentru niște elevi mai mari. „E un sistem destul de dur față de viața civilă”, spune un tânăr covăsnean aflat în anul II la Colegiul militar, venit din partea organizatorilor. „Dur în sensul bun al cuvântului. Disciplinarea se face în timp scurt și serios”, îl completează, prompt și zâmbitor, lt. col. Florea, șef al Biroului de informare-recrutare al Centrului Militar Județean (CMJ) Covasna.

Tinerii veniți pe rând, de la școli profesionale, gimnazii sau licee, află de la Florea și de la tinerii care îl însoțesc avantajele Colegiului militar, respectiv ale Academiei militare. Învățământul e gratuit, cazarea e gratuită, ca și asistența medicală și transportul elevilor în și din vacanță. „Și după aia, fraților, aveți un loc de muncă asigurat”, subliniază lt. col. Florea.

După prezentare, câțiva elevi de clasa a VI-a de la „Nicolae Colan” îi asaltează pe militari cu întrebări despre armament. Copilul blonduț vrea să fie militar ca să-și apere țara. Unul dintre tinerii în uniformă îi explică pașii pe care să îi urmeze, apoi îi urează, până atunci, o copilărie frumoasă. Tot pentru a-și apăra țara vrea să devină militar și un elev de școală profesională, după cum traduce profesorul. Contează și siguranța financiară, adaugă dascălul. Elevul nu e singurul din școala sa, și alți patru elevi fiind interesați de cariera armelor.

Odată terminată prezentarea, coborâm în curte. După ce trecem de găliganii care se înghesuie să se urce în autospecialele armatei, intrăm într-o sală unde este expus echipament de transmisiuni începând cu primul război mondial și până în zilele noastre, din colecția lui Csáky Ernő, profesor la grupul școlar Puskás Tivadar și locotenent-colonel în retragere. Elevii sunt însă mai interesanți de armament, cu care-și fac selfie-uri și pe care îl pot testa, fără muniție, sub supravegherea atentă a militarilor.

Se pozează cu armele, dar le e frică de gloanțe

„I-a plăcut armamentul individual din dotarea trupelor de vânători”, ne traduce lt. col. (r) Csáky spusele unui elev din clasa a X-a a de la Puskás Tivadar. Elevul, care e interesat să urmeze cariera militară la vânători de munte, spune că îl motivează faptul că atât tatăl, cât și unchiul său și-au făcut stagiul militar la Brașov, la vânători.

Alți tineri însă, deși sunt interesați de armele expuse, zic că nu vor să facă armata, pentru că le e frică de accidente și de gloanțe. „Nu îmi plac armele, îmi e frică”, își motivează dezinteresul pentru cariera militară și o elevă de postliceală care testa, cu câteva minute înainte, o mitralieră.

„Cei mici sunt foarte interesați, știu chiar multe despre armament, cei mari sunt mai reţinuți”, ne spune o tânără în uniforma vânătorilor de munte.

„Unii cred că armata e ca înainte, plină de restricții și privațiuni. Acum au și drepturi, își pot satisface altfel plăcerile și nevoile printr-o instrucție de calitate, un program de calitate și un trai de calitate”, ne spune căpitanul Maricel Șelaru de la Batalionul 22 Vânători de Munte Cireșoaia din Sfântu Gheorghe.

Limba română nu este o barieră de netrecut

– De ce nu sunt întrebări în sală, suntem fioroși sau ce? îi întreabă, zâmbind, locotenent-colonelul Florea pe niște elevi de gimnaziu.

– E vorba de limba română, cam slăbuț, răspunde, cu un ușor accent, profesoara lor. Totuși, reprezentantul Armatei crede că elevii au înțeles esențialul prezentării.

Deși, indiferent de etnie, elevii nu vorbesc mult în fața reportofonului, întâmpinăm mai multe greutăți cu majoritatea tinerilor maghiari pe care-i abordăm. Ca să comunice cu ei, organizatorii au adus la standurile cu arme nu doar militari de etnie română, ci și de naționalitate maghiară.

„Din păcate chestia asta cu cunoașterea insuficientă a limbii române constituie un impediment pentru cei care vor să acceadă în învățământul militar. E o problemă mare, ei se duc la teste psihologice, nu înțeleg întrebările și din acest motiv nu arată nivelul de care sunt, poate, capabili”, spune colonel Gheorghe Lupu, comandantul CMJ Covasna. „E un impediment pentru persoana în sine și nu neapărat pentru serviciul militar”, precizează comandantul, adăugând că e o părere personală, împărtășită, probabil, și de alți militari.

Pe de altă parte, dacă un tânăr vrea cu adevărat să ajungă militar, limba română nu e o barieră de netrecut. Astfel, ne povestește alt cadru militar, au existat tineri care au dat de mai multe ori admiterea la instituțiile de învățământ militar, intrând după ce și-au însușit mulțumitor limba română.