Proiectul ZBOR  (Ziduri, Bastioane, Oraşe, Ruine. Mai aproape de cetăţile dacice din estul Transilvaniei) al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe, a ajuns la final, rezultatele sale fiind prezentate marți la sediul muzeului, într-o conferință de presă.

Început în luna iunie, proiectul a documentat și promovat prin filmări și imagini aeriene mai multe situri fortificate din cea de-a doua epocă a fierului din estul Transilvaniei, inclusiv din județul Covasna. Dacă la început proiectul își propunea să documenteze 12 cetăți dacice, cercetătorii și-au depășit obiectivul, ajungând la 20 de cetăți dacice.

Peste 10 din acestea - printre care situri din Bixad, Boroșneu Mic - sunt prezentate prin fotografii aeriene pe Atlasul siturilor dacice din estul Transilvaniei, http://ironageatlas.net4u.ro, care oferă, în prezent, și două reconstituiri grafice create de artistul Radu Oltean. Totodată, site-ul prezintă  modele digitale ale terenului, foarte utile pentru specialiștii care caută să  identifice posibilele vestigii arheologice.

Pe viitor, Atlasul, care este primul de acest fel dedicat siturilor dacice din estul Ardealului, va oferi vizitatorilor săi și tururi virtuale, filmări aeriene și interviuri. Cum Atlasul este gândit pentru un spațiu multicultural, o parte din informații sunt oferite și în limbile maghiară și engleză, alte traduceri urmând să fie adăugate, în viitor, pe site.

O parte dintre materiale realizate în cadrul ZBOR au fost deja prezentate publicului țintă - elevi, profesori și turiști. În ceea ce privește prezentarea proiectului în școli, „am fost foarte activi de la începutul anului școlar, începând, prin lecții deschise și diverse întâlniri și discuții cu elevii să le arătăm atât rezultate, dar și modul în care le-am dobândit. Elevii au văzut filme, au avut acces la internet, au putut să consulte atlasul digital, dar împreună am încercat să ne închipuim cum am putea să observăm, cu ajutorul dronelor, peisajele din jurul localităților lor și să-i punem în situația de a fi colaboratori activi“, a declarat, la sediul MNCR, șeful de proiect, Dan Ștefan. Comunicarea cu elevii despre cetățile dacice documentate a fost plină de învățăminte pentru specialiștii implicați în proiectul  ZBOR. „După cum știți, nu există un singur eșantion de elevi, sunt elevi de clase mai mici, (...) mai mari, din mediul urban, din mediul rural. Eu am început de curând să învăț să comunic către elevi (...). Am avut, de exemplu, și experiențe în care am simțit că a fost un pic întreruptă comunicarea, de pildă la clasa a XII-a la Colegiul Goga din Miercurea Ciuc. La același colegiu, în schimb, având o foarte intimă comunicare cu elevii de clasa a VIII-a și a X-a. Atunci mi-am dat seama că e foarte important ca cineva care caută să transmită un mesaj să-l moduleze în funcție de audiență”, a precizat Dan Ștefan.

Printre turiștii care au beneficiat de prezentări ale proiectului ZBOR s-au numărat cei veniți în stațiunea Covasna. „Au fost oameni veniți din mai multe colțuri ale țării și câțiva turiști veniți din afara țării. La final, după ce le-am prezentat filmele în acea etapă (...) s-a terminat cu aplauze, și am simțit că a fost un ropot de aplauze călduros“, a mai spus șeful de proiect.

Proiectul ZBOR a fost finanţat cu 60.000 de lei de Administraţia Fondului Cultural Naţional, fiind realizat în parteneriat cu Asociaţia Culturală „Cetatea Dacică – Valea Zânelor“ din staţiunea Covasna, Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Carpaţii Răsăriteni“ din Sfântu Gheorghe și Muzeul Național de Istorie a României. Cercetările și materialele întreprinse în cadrul ZBOR vor fi folosite și la proiecte viitoare ale Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.