Cotele de vânătoare a urşilor sunt prea mici în Covasna şi alte trei judeţe, iar atacurile se dublează de la an la an, susţin autorităţile locale

Atacurile urşilor asupra oamenilor se dublează în fiecare an în judeţul Covasna, susţin reprezentanţii autorităţilor locale, care propun Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să majoreze cota de vânare a urşilor. Reprezentanţii organizaţiilor pentru protecţia mediului susţin că nu cotele prea mici sunt problema, ci nerespectarea legislaţiilor în vigoare de către asociaţiile vânătoreşti. Ambele tabere au căzut de acord în privinţa faptului că actualul recensământ al urşilor care trăiesc în pădurile României nu este nici pe departe unul real.

Cota stabilită de autorităţi pentru vânătoarea urşilor este mult prea mică pentru judeţele Covasna, Harghita, Mureş şi Braşov, susţin laolaltă preşedinţii celor patru Consilii Judeţene într-o adresă scrisă către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Aceştia subliniază în document că recensământul realizat de specialişti este nereal, că numărul exemplarelor de urşi în aceste zone este dublu decât cel exprimat în prezent şi că animalele sălbatice devin un pericol tot mai mare pentru oamenii din cele patru judeţe, dovadă fiind numărul atacurilor la om, care se dublează de la an la an.

„Problema urşilor ne frământă şi pe noi. Nu e vorba doar despre judeţele Harghita şi Covasna, noi ne-am consultat şi cu preşedinţii Consiliilor Judeţene din Mureş şi Braşov. Şi dânşii sunt de acord cu punctul nostru de vedere. Trebuie să punctez că în ceea ce înseamnă protecţia animalelor eu sunt „verde” deschis, nu închis. Sunt un iubitor al animalelor, am fost pe vremuri şi tehnician silvic, însă eu cred că cei abilitaţi trebuie să găsească un echilibru în ceea ce înseamnă protecţia animalelor în România şi interesul oamenilor care suferă din ce în ce mai mult din cauza atacurilor şi din cauza pagubelor produse de vânat, în zona noastră în special de urşi”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele CJ Covasna, Tamás Sándor.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, prezent la aceeaşi conferinţă de presă, a subliniat că viaţa oamenilor din judeţul vecin este pusă în pericol zilnic din cauza urşilor. „Dorim să atragem atenţia asupra unui pericol iminent, care trebuie tratat serios pentru că viaţa oamenilor, mai ales din judeţul Harghita, este pusă zilnic în pericol. Pentru a evita confuziile trebuie să spun că eu iubesc animalele şi natura, dar trebuie să găsim o soluţie de mijloc, raţională. Aceste mari carnivore nu pot fi tratate ca nişte căţei sau pisoi, pentru că şi în judeţul Harghita se dublează de la an la an atacurile asupra persoanei”, a spus Borboly.

Directorul organizaţiei World Wide Fund for Nature (WWF) România, pentru conservarea naturii, Magor Csibi, a declarat luni pentru „Observatorul de Covasna” că decizia privind aprobarea cotelor de vânătoare trebuie bazată exclusiv pe știință și trebuie să caute un echilibru între om și urs. „Părerea noastră este că trebuie mers pe argumente ştiinţifice pentru că până la urmă această dezbatere nu este una bazată pe sentimente, ci trebuie bazată pe argumente ştiinţifice, ca să protejeze oamenii, dar în acelaşi timp să protejeze şi specia urs”.

Adresă către Ministerul Mediului, semnată de reprezentanţii celor patru judeţe

În conferinţa de presă de luni, cei doi preşedinţi de Consilii Judeţene, Tamás Sándor şi Borboly Csaba, au făcut public faptul că au pregătit o adresă pe care au înaintat-o Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în legătură cu majorarea cotelor de vânătoare pentru urs. „O să trimitem şi un material în scris către Minister în care cerem trei lucruri importante şi esenţiale: recensământul real al urşilor în teritoriu, abordarea diferită în ceea ce priveşte aprobarea cotelor de recoltare a urşilor şi despăgubirea oamenilor pentru pagubele produse de vânat. 99% dintre oamenii care au avut astfel de pagube nu au fost despăgubiţi pentru că în ultimii doi sau trei ani de zile, dosare întocmite şi aprobate de altfel de Minister nu au fost onorate şi ştim prea bine că cei despăgubiţi sunt pătura cea mai săracă”, a declarat Tamás Sándor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a completat că în adresă este atinsă şi problema despăgubirilor în cazul vătămărilor corporale cauzate de animale sălbatice. „Noi am propus şi nişte modificări legislative care trebuie să prevadă şi vătămările corporale. În legislaţia noastră actuală, dacă un om este ucis de un urs, devine imobilizat sau cu handicap, sistemul de asigurări de sănătate nu prevede despăgubiri”, a subliniat acesta.

Recensământul urşilor, neconform cu realitatea

Potrivit explicaţiilor date de preşedinţii de Consilii Judeţene din Covasna şi Harghita, principalul argument care susţine mărirea cotelor de vânătoare la specia urşilor este dat de faptul că recensământul efectivelor de animale nu este unul corect. Potrivit datelor pe care le deţine Tamás Sándor, în Covasna numărul urşilor ar putea ajunge la 1.300 de exemplare, faţă de 650 cât arată datele oficiale prezentate la Bucureşti.

„Nu ştim ce se va întâmpla azi (n.red. 3 octombrie) la nivel de Minister, însă se zvoneşte că vor să interzică în totalitate recoltarea urşilor din ţară, ceea ce nu este în regulă pentru că în fiecare an în judeţul Covasna s-a aprobat recoltarea între 40 şi 45 de exemplare de urşi şi asta este destul de puţin, dacă privim numărul real al urşilor. Ministerul a comandat şi s-a executat un studiu de recensământ al urşilor din care reiese că în judeţul Covasna sunt în total 650 de exemplare, iar în realitate, şi vorbesc despre numărătoarea paralelă a specialiştilor din judeţ şi mai ales a asociaţiilor de vânători din judeţ, există de fapt un număr dublu faţă de ceea ce se scrie la Bucureşti, adică circa 1.300 de exemplare de urşi”, susţine preşedintele CJ Covasna.

„Nici în cazul judeţului Harghita numărul propus pentru urşii care pot fi sacrificaţi nu este proporţional cu numărul de urşi care se găsesc în pădurile noastre. Să spunem că sunt circa 6.000 de urşi în România, iar dintre aceştia 1.350 sunt în Harghita, atunci numărul de urşi sacrificaţi ar trebui să fie 100, nu 50, cum este acum. Nici acolo Ministerul nu a calculat corect. (...) Cred că în realitate numărul este mult mai mare. Dacă am avea o numărătoare corectă, atunci am putea raporta şi către Uniunea Europeană. De exemplu, în judeţul Harghita acum se spune că avem 1.350 de exemplare, dar în realitate numărul urşilor bruni este cel puţin dublu. Cred că ar trebui să abordăm această problematică mult mai corect”, a declarat şi Borboly Csaba.

Soluţii pentru ca numărătoarea animalelor să fie făcută ştiinţific

Atât directorul organizaţiei WWF România, Magor Csibi, cât şi reprezentanţii celor două judeţe sunt de acord cu faptul că metodele folosite în prezent pentru realizarea recensămintelor nu sunt ştiinţifice.

„Susţin în totalitate ideea că este nevoie de o evaluare reală a efectivelor de urs şi lup, respectiv a carnivorelor mari din pădurile României. Însă această evaluare nu trebuie făcută de vânători şi nu pe baza actualelor metode care nu au fundament ştiinţific. Din punctul nostru de vedere, un recensământ, care se face o dată la câţiva ani, 5 sau 10, trebuie făcut pe bază de ADN, ca să aflăm date mult mai exacte, pentru a putea face un plan de management foarte, foarte bun”, a explicat Magor Csibi.

Preşedintele CJ Harghita a propus de asemenea o soluţie pentru rezolvarea problemei recensământului: „Numărătoarea speciilor nu se face ştiinţific. Eu am zis că dacă am pus cip la câini, cai, vaci sau porci, de ce nu s-ar putea face acest lucru şi pentru cele 6.000 de exemplare de urs despre care se spune că sunt în păduri?”.

Tamás: Numărul de atacuri la persoane creşte în fiecare an

Principala îngrijorare a reprezentanţilor autorităţilor locale este creşterea numărului atacurilor de urs asupra persoanelor şi asupra bunurilor acestora.

„În judeţul Covasna în ultimii ani a crescut numărul atacurilor la persoane şi vorbim de muşcături, pentru că din fericire atacuri mortale nu am avut. În 2013 am avut un singur caz de muşcătură, în 2014 – două cazuri, în 2015 – trei cazuri şi în prima jumătate a anului 2016 deja sunt două cazuri, deci asta înseamnă o creştere. (...) Pagubele produse de urşi se dublează şi ele pe an ce trece. Vreau să punctez că nu e vorba de pagube produse de animalele sălbatice în aria lor naturală, ci vorbesc despre urşi, animale sălbatice, care intră în locuinţe, în grajduri, în grădini, în livezi”, a spus preşedintele CJ Covasna.

Pe de altă parte, potrivit datelor transmise în octombrie anul trecut de Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna şi publicate în cotidianul nostru, în perioada ianuarie – octombrie 2015 pagubele produse de urși erau de două ori mai mici față de aceeași perioadă a anului 2014.

În ceea ce priveşte situaţia de anul acesta, directorul executiv al APM Covasna, Gheorghe Neagu, ne-a declarat că în perioada ianuarie – septembrie 2016, pe teritoriul judeţului Covasna s-au înregistrat 103 cazuri când urșii au produs pagube materiale. Dintre acestea, în trei cazuri s-au produs pagube la 11 stupi, în 30 de cazuri la 86 de ovine, în 23 de atacuri la 25 de bovine, în patru cazuri la şapte caprine, un atac de urs la un porc şi un altul la un cal. „În total 62 de cazuri de atacuri la animale. Pe culturi situaţia pagubelor se prezintă în felul următor: la porumb avem 34 de cazuri cu 22,6 hectare, la grâu două cazuri cu 0,8 ha, la sfeclă un caz cu două ha, la ovăz 1,5 ha în două cazuri, la rapiță un caz cu 2,5 ha, la pomi fructiferi 41 de cazuri cu trei pomi doborâți”, a spus Gheorghe Neagu.

Vânarea exemplarelor trofeu şi hrănirea excesivă, cauzele dereglării sistemului

Problema atacurilor urşilor s-ar putea să nu fie rezolvată prin majorarea cotelor de vânătoare, transmit reprezentanţii organizaţiilor de protecţia mediului şi animalelor. Potrivit lui Magor Csibi, atacurile urşilor nu sunt generate de numărul mare de exemplare, ci mai ales de faptul că nu sunt respectate cotele de vânătoare corespunzătoare, fiind vânate exemplarele trofeu, nu cele cu probleme, dar şi de faptul că urşii din pădurile Covasnei şi Harghitei sunt hrăniţi în exces de asociaţiile vânătoreşti, care câştigă de pe urma vânătorilor organizate.

„Nu pot să nu remarc faptul că majoritatea asociaţiilor din Covasna şi Harghita oferă prin intermediul site-urilor lor spre vânare trofeu de urs, ceea ce nu este în spiritul legii şi în spiritul derogărilor, iar dacă în ultimii 10 ani am fi folosit cotele ca să eliminăm urşii cu probleme şi să protejăm comunităţile locale, foarte probabil în acest moment nici nu am vorbi despre problema ursului în niciunul dintre judeţele respective. O altă chestiune care e uşor diferită în aceste două judeţe faţă de alte judeţe din ţară este faptul că se duc tone de mâncare în pădure. Asta înseamnă că sporul natural al ursului creşte pentru că are foarte multă hrană. În plus, şi comportamentul ursului se schimbă. Acest obicei generează probleme pe termen lung şi asta treptat ar trebui să fie eliminat. În acest moment pe bună dreptate se spune că dacă se opreşte hrănirea problemele se vor mări, însă treptat acest obicei trebuie oprit pentru că hrănirea masivă în pădure nu face nimic altceva decât să ajute interesele vânătoreşti, dar nicidecum ale comunităţilor locale sau ale urşilor”, ne-a spus directorul WWF România.

Potrivit unui articol publicat pe site-ul World Wide Fund for Nature, WWF, „România este țara în care trăiește aproape 40% din întreaga populație de urs de pe tot continentul, în condițiile în care Ungaria, Cehia, Germania sau Belgia nu mai au deloc urși în sălbăticie. Ursul este o specie strict protejată la nivel național și european prin Directiva Habitate (Natura 2000), dar valoarea ridicată a trofeelor de urs, între 4.000-15.000 euro/exemplar, menține populația de urs brun din recensămintele naționale oficiale nerealist de mare”.

Ministerul a propus împușcarea a 1691 de animale sălbatice strict protejate

Nu doar cotele de vânătoare pentru urşi se găsesc zilele acestea în discuţii la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Potrivit site-ului WWF, un ordinul ministerial, care s-a aflat în dezbatere publică până în 30 septembrie, propunea împușcarea a 552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici sălbatice.

„În județul Covasna, râșii și pisicile sălbatice n-au creat niciun fel de pagubă în 2015. Sunt animale inofensive față de om, în special pisica sălbatică”, a spus Gheorghe Neagu, directorul APM Covasna.

https://youtu.be/LorAib86stg