„Cătare plină!” este urarea pe care doreşte să o audă orice vânător pasionat. Iar vânătorul care vine în judeţul Covasna are toate şansele să dobândească un trofeu valoros, pentru că în pădurile din zonă trăiesc mii de exemplare de cerbi, căprioare, mistreţi, lupi, urşi, râşi şi multe alte specii de animale şi păsări sălbatice, care în alte ţări au dispărut ori pot fi numărate pe degete.

În Covasna şi în alte două judeţe limitrofe, Harghita şi Vrancea, trăieşte cea mai mare populaţie de urşi bruni din Europa, aproximativ 2.300 de exemplare.

Goana după trofee a adus de-a lungul timpului numeroşi străini în ţara noastră, care au plătit mii de euro pentru a-şi vedea visul împlinit.

Cerb uriaş vânat la Comandău

Un vânător din Ungaria, spre exemplu, a vânat, în urmă cu câţiva ani, la Comandău, un cerb uriaş, cotat cu 263 de puncte, al doilea ca mărime capturat vreodată în România şi al cincilea la nivel mondial.

„Un cerb de excepţie, care a trăit la 1.200 de metri altitudine. Nimeni nu l-a văzut până atunci şi nu ştia de existenţa lui, deşi avea 14-15 ani, deci era foarte, foarte bătrân”, spune Sárkány Árpád, un om de afaceri din Sfântu Gheorghe, profilat pe turism cinegetic.

Potrivit acestuia, trofeul a rămas, conform legii, în patrimoniul naţional, iar vânătorul s-a ales cu un mulaj din ghips reprezentând copia cerbului împuşcat.

Sárkány Árpád consideră că în munţi vânătorul şi vânatul au şanse egale.

„Dacă este făcută cu pasiune şi după nişte criterii ecologice foarte bine stabilite şi foarte bine împietruite de-a lungul anilor, vânătoarea e o competiţie. Şi ca în orice competiţie cineva câştigă până la urmă. Trebuie făcut ca această competiţie să fie cât mai fair şi egală. Un vânător adevărat iese şi de 20, 30, 40, de 50 de ori la vânătoare până când reuşeşte să obţină un trofeu”, explică acesta.

Tot de la Sárkány Árpád am aflat că n-ai să vezi niciodată un vânător adevărat cu piciorul pe prada doborâtă.

„Etica vânătorească spune că trebuie respectat cel care a pierdut această competiţie, această luptă. Şi de obicei vânătorul face un tablou cu animalul împuşcat, îi aduce un omagiu. Un vânător adevărat niciodată nu o să calce animalul doborât şi la fotografie stă cu pălăria scoasă”, subliniază Sárkány Árpád.

În afara legilor scrise, mai există şi o seamă de legi nescrise de care vânătorii ar trebui să ţină seama. Una dintre reguli e să nu tragă în iepurele care stă în culcuş, în raţa de pe luciul apei şi în fazanul care nu e în zbor. O altă regulă e să nu exagereze cu poveştile vânătoreşti, regulă ce pare a fi cel mai greu de respectat.

Întâlnire anuală la Malnaş Băi

Conform tradiţiei, vânătorii din judeţul Covasna se întâlnesc o dată pe an la un festival cinegetic la Malnaş Băi pentru a se lăuda cu armele, cu câinii de vânătoare, cu trofeele dobândite, dar mai ales pentru a depăna poveşti.

După ce ani la rând vânătorii s-au întrecut în a aduce cele mai mari trofee, la ultimele ediţii s-au străduit să le aducă pe cele mai bizare, recoltate de la animale cu malformaţii genetice sau dobândite.

De fiecare dată organizează şi un concurs gastronomic, evident, cu carne de vânat, care nu e tocmai lesne de gătit, pentru că trebuie să ştii cum să o frăgezeşti, să o condimentezi, să-i potriveşti mirodeniile, ceaunul, lemnele şi focul ca zeama să clocotească doar atât cât trebuie.

Muzeu cinegetic la Sfântu Gheorghe

Unele dintre cele mai valoroase trofee capturate în pădurile din judeţul Covasna, dar şi în alte locuri din lume de către vânătorii covăsneni pot fi văzute la Muzeul cinegetic din Sfântu Gheorghe, inaugurat acum doi ani. Acesta cuprinde şi o bogată expoziţie de arme de vânătoare, documente şi fotografii, majoritatea provenind din colecţii particulare. Cea mai mare donaţie, în valoare de circa 100.000 de euro, constând în trofee şi animale sălbatice împăiate, a fost făcută de Sárkány Árpád.

Printre exponate pot fi văzute cel mai mare urs brun capturat de Nicolae Ceauşescu în judeţul Covasna, aflat pe locul al treilea în clasamentul mondial, şi un trofeu de râs medaliat cu aur în 1971, la Expoziţia mondială de la Budapesta.

Muzeul cuprinde şi o zonă interactivă, unde vizitatorii pot atinge animalele împăiate, pot obţine informaţii pe ecrane touch screen despre speciile de animale şi pot „vâna” cu o puşcă cu laser.

Instituţia muzeală a fost amenajată de Primăria Sfântu Gheorghe şi Asociaţia „Vadon” cu scopul de a promova potenţialul natural şi turistic al judeţului Covasna, dar şi de a dezvolta interesul şi dragostea copiilor, în special pentru necuvântătoare şi pentru natură, în general.

În decurs de un an, muzeul a avut aproape 9.000 de vizitatori, în cea mai mare parte copii, un număr ce depăşeşte aşteptările administratorilor.

Directorul executiv al Asociaţiei „Vadon”, Demeter János, spune că numărul mare de vizitatori se datorează în bună parte diversificării ofertei, în cadrul muzeului fiind organizate proiecţii de filme şi cursuri de ştiinţele naturii.

„Ne-am preocupat să diversificăm activitatea, am cumpărat foarte multe filme cu viaţa animalelor, am făcut proiecţii, am oferit şcolilor posibilitatea să ţină orele de ştiinţele naturii la muzeu. Ne-am străduit în primul rând copiii să se simtă bine, pentru că ei duc vestea mai departe şi aşa ne pot veni mai mulţi vizitatori”, afirmă Demeter János.

Centre de vizitare a animalelor sălbatice în mediul lor natural

Următorul pas va fi realizarea unor centre de vizitare a animalelor sălbatice în mediul lor natural, unde vor putea fi vânate nu cu armele, ci cu aparatele de fotografiat. Asociaţia „Vadon” va amenaja mai multe foişoare de observaţie şi bordeie săpate în pământ, de unde turiştii să poată vedea animalele sălbatice şi păsările, dar şi să captureze trofee pe peliculă.

„Fotografia despre viaţa sălbatică a animalelor este un domeniu absolut fascinant şi foarte la modă în toată lumea. E o artă extraordinară şi pretenţioasă şi din punctul de vedere al aparaturii şi al celor care realizează fotografiile şi care sunt puşi de multe ori în situaţii diverse şi dificile. (...) Dacă va exista interes pentru acest lucru putem face chiar de anul viitor aceste locuri de observaţie. Pot fi puse oriunde, în păduri, lângă râuri, în mlaştini, peste tot se pot surprinde imagini interesante”, susţine Demeter János.

Proiectul a fost denumit „Adventure Wildlife”, iar printre zonele vizate se numără Cheile Vârghişului, Lacul Sfânta Ana, Mestecănişul de la Reci şi bălţile de la Sântionlunca.

Un alt proiect menit să protejeze pe de o parte urşii, care au găsit habitat favorabil în judeţele din inima ţării şi s-au înmulţit foarte mult, iar pe de altă parte oamenii, care au avut de suferit din cauza lor, a fost iniţiat de Agenţiile de Protecţie a Mediului Covasna, Harghita şi Vrancea.

În cadrul proiectului intitulat „LifeUrsus”, demarat în 2011 şi finanţat de Comisia Europeană prin Programul Life Natura cu 500.000 de euro, a fost realizat şi un portal www.carnivoremari.ro, prin intermediul căruia orice persoană din lume poate afla date despre populaţia de urşi bruni din cele trei judeţe. Site-ul prezintă zonele în care există bârloguri de urşi, locurile interzise sau periculoase pentru turişti, informaţii despre pagubele pricinuite de aceste animale, despre braconaj şi operaţiunile de salvare a puilor orfani, precum şi imagini surprinse pe teren cu ajutorul unor camere web sau aparate foto.

Lucruri importante pentru orice iubitor de natură, care abia a aşteptat să iasă firul crud al ierbii ca să se bucure de drumeţiile prin pădure.