Interviu cu Florin Filip, tânăr interpret şi iubitor de muzică populară din zona Buzaielor

Respectul şi iubirea pentru tradiţiile populare rămân valori importante pentru o parte din tinerii zonei Buzaielor. Mărturia acestui fapt este chiar Florin Filip, în vârstă de 22 de ani, locuitor al comunei Vama Buzăului. Tânăr interpret de muzică populară, Florin a terminat Facultatea de Sociologie și Comunicare din Braşov, la specializarea „Sociologie” şi se pregăteşte să susţină licența cu tema „Importanța tradițiilor și a cântecului popular în societate”. Din iubire pentru muzica populară, Florin a frecventat şi absolvit cursurile Şcolii Populare de Artă „Tiberiu Brediceanu” din Brașov, s-a specializat în folclor timp de doi ani şi a urmat cursuri de măiestrie coordonate de Marius Ciprian Pop, Mariana Anghel și Leontina Farcaș. În prezent, pe Florin îl putem întâlni la evenimentele din zonă, alături de colegii săi din Formaţia Armonic. Aflaţi mai multe despre perspectivele unui tânăr legate de muzică şi tradiţii populare în interviul care urmează.

– Când ai descoperit talentul și pasiunea de a cânta?

– Pot spune că dragostea față de dansul și muzica populară le-am găsit în sânul familiei. Moștenesc acest talent de la tatăl meu. Primele lecții de muzică și de dans popular le-am luat acasă de la tata, în serile de iarnă. Talentul de a cânta l-am descoperit în școala primară, dar pasiunea a fost una interioară deoarece, fiind foarte timid, îmi era rușine să cânt.

– Când ai urcat prima dată pe o scenă?

– Am urcat prima dată pe scenă în clasa a IV-a, când am cântat, îndrumat de doamna învățătoare Ionela Luca, melodia „Eu cobor din dealul stânii”. Pe o scenă, în adevăratul sens al cuvântului, am urcat la vârsta de 13 ani, la festivalul „Tinere talente” din Sfântu Gheorghe, unde am şi obținut premiul 2.

– Ce ai simţit atunci?

– Eram cuprins de mari emoții, îmi tremurau picioarele și țineam microfonul strâns cu ambele mâini, în timp ce în sală se așternuse o liniște profundă. Am interpretat un fragment din doina „La apus de mândru soare” și o jiană frumoasă din repertoriul Lucreției Ciobanu.

– Care a fost cea mai mare scenă pe care ai fost prezent?

– Chiar dacă nu pot să spun că a fost o scenă foarte mare, pentru mine a fost un moment unic atunci când am cântat Bănățenilor la Reșița, anul trecut, în preajma sărbătorilor de iarnă. Am cântat pentru prima dată în fața unui public foarte mare, o melodie din repertoriul personal „Unde-i satu’ de-altă dată”, dar și colinde specifice obiceiului de zorit din satul meu. La final am primit drept recompensă o avalanșă de aplauze.

– Dacă ar trebui să alegi o zicătoare românească preferată, care ar fi aceasta?

– Zicătorile mele preferate sunt „aşchia nu sare departe de trunchi”, pentru că am moştenit talentul de la tatăl meu, și „prostul nu e prost destul până nu e și fudul”. Cred că cea mai mare calitate a unui om este modestia.

– Care dintre tradiţiile noastre populare din zonă îţi place cel mai tare? De ce?

– Îmi place cel mai mult „zoritul”, obicei care se păstrează an de an în satul meu, Acriş. Din perspectiva unui tânăr sociolog, iubesc acest obicei pentru că are rolul de a reafirma angajamentele indivizilor față de valori și de a întări legăturile dintre membrii unei comunități. O altă tradiție care îmi place este focul din ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe. Atunci oamenii aprind un foc mare în ogradă pentru a înlătura spiritele rele.

– Crezi că este important ca tinerii să ţină cont de tradiţii? De ce?

– Cred că este foarte important ca tinerii să țină cont de tradiții. Așa cum o casă nu e stabilă fără o fundație bună, şi un popor se pierde dacă nu își cunoaște trecutul, tradiția și istoria populară. Cred că o societate fără tradiţii este o societate fără viitor.

– Ce rol au tradiţiile în viaţa ta?

– Atunci când mă ghidez după tradiții şi le respect, pot spune că sunt fericit şi împăcat cu mine însumi. Sunt deplin fericit și mulţumit.

– Cum defineşti muzica populară?

– Pentru mine muzica populară reprezintă viața, cu toate urcuşurile și coborâșurile ei.

– Care sunt cele mai importante calităţi pe care un interpret de muzică populară trebuie să le deţină?

– Consider că cele mai importante calități pe care un interpret de muzică populară trebuie să le aibă sunt vocea, care este atât talent, cât şi foarte multă muncă, repertoriu personal și multă modestie.

– Care este melodia care îţi face cea mai mare plăcere să o cânţi?

– Există foarte multe melodii pe care le cânt cu mare drag, dar, dacă ar fi să aleg, atunci cele mai dragi îmi sunt jienele, doinele și purtatele. Melodia în care mă regăsesc la momentul acesta este „Am umblat lume prin tine” din repertoriul Marianei Deac.

– Despre ce interpret de muzică populară poţi spune că este un model pentru tine?

– Doamna Lucreția Ciobanu, care tocmai a plecat din lumea cu dor, în lumea fără dor, Robert Târnăveanu, Mariana Deac, Ilie Medrea. Sunt mulţi cei pe care îi admir.

– Din punctul tău de vedere, este meseria de interpret de muzică populară o meserie profitabilă în zona Buzaielor?

– Așa cum spune țăranul nostru: „nu curge, pică și tot e ceva”, așa spun și eu. Cu toate acestea, trebuie să admit că se întâmplă ca muzica populară să nu fie apreciată la cotele cele mai înalte, drept pentru care nu pot să spun că zona noastră e o vatră folclorică ce poate să îți aducă prea mare profit.

– Unde te vezi peste 5 ani?

– Mă rog la bunul Dumnezeu ca în cinci ani să am albumul finalizat. Este greu, deoarece există niște costuri uriașe în joc.

– Ce planuri muzicale ai pentru viitorul apropiat?

– Vreau să imprim în următoarea perioadă câteva melodii culese din zona noastră, adaptate la un text despre iubire și frumusețea locului, şi câteva colinde.

(Iulia Drăghici)