La Judecătoria Sfântu-Gheorghe, în primele zece luni ale acestui an, s-au înregistrat peste 250 de divorţuri, în timp ce numărul căsătoriilor nu ajunge la 900.

Alcoolismul, nepotrivirea de caracter sau părăsirea căminului conjugal din cauza plecărilor în străinătate sunt printre princi pa lele motive pentru care cuplurile din judeţ au ajuns anul acesta la Judecătorie pentru desfacerea căsătoriei. Astfel, la Judecătoria Sfântu-Gheorghe, în primele zece luni ale acestui an s-au înregistrat peste două sute de divorţuri, 127 fiind cupluri cu copii, iar 91 fără. La nivel de judeţ, cifrele aproxi mative indică aproape 900 de căsătorii şi 263 de divorţuri. Ca vârstă, majoritatea cuplurilor care au ajuns la divorţ în acest an au fost tinere, între 25 şi 35 de ani, dovadă că aceştia renunţă mai repede la căsnicie. Anul trecut, numărul divorţurilor înregistrate la Judecătoria Sfântu-Gheorghe a ajuns la 324, din aceleaşi motive. Potrivit psihologului Monica Gödri, unul dintre principalele ...

La Judecătoria Sfântu-Gheorghe, în primele zece luni ale acestui an, s-au înregistrat peste 250 de divorţuri, în timp ce numărul căsătoriilor nu ajunge la 900.

Alcoolismul, nepotrivirea de caracter sau părăsirea căminului conjugal din cauza plecărilor în străinătate sunt printre princi pa lele motive pentru care cuplurile din judeţ au ajuns anul acesta la Judecătorie pentru desfacerea căsătoriei. Astfel, la Judecătoria Sfântu-Gheorghe, în primele zece luni ale acestui an s-au înregistrat peste două sute de divorţuri, 127 fiind cupluri cu copii, iar 91 fără. La nivel de judeţ, cifrele aproxi mative indică aproape 900 de căsătorii şi 263 de divorţuri. Ca vârstă, majoritatea cuplurilor care au ajuns la divorţ în acest an au fost tinere, între 25 şi 35 de ani, dovadă că aceştia renunţă mai repede la căsnicie. Anul trecut, numărul divorţurilor înregistrate la Judecătoria Sfântu-Gheorghe a ajuns la 324, din aceleaşi motive.

Plecările ascund şi alte motive...

Potrivit psihologului Monica Gödri, unul dintre principalele motive de plecare în străinătate a unui părinte sau partener ar putea fi o problemă de natură conjugală, o disfuncţionalitate - ceva ce nu merge bine în cadrul cuplului, şi mulţi pot considera drept o rezolvare plecarea. „Sunt foarte multe cauze pentru care se ajunge la divorţ, de aceea este foarte bine ca înainte de căsătorie să se cunoască cât se poate de bine partenerul şi chiar să se vorbească la modul practic, foarte natural şi clar. Nu ar fi bine să existe subiecte tabu“, spune psihologul Monica Gödri. În cazul plecărilor în străinătate, problema care apare cel mai frecvent este cea a înstră inării, existând cazuri în care cel plecat, deşi invocă motivul lipsei banilor, de fapt să nu se mai simtă bine în acel cuplu, să nu se mai simtă fericit şi împlinit, motiv pentru care alege să plece. „Neîmplinirile, insatisfacţiile pot fi şi ele o cauză”, spune aceasta, amintind şi de copiii care rămân în urmă şi sunt afectaţi profund şi pe termen lung de acest gest al părinţilor. Totuşi, dacă perioada de ple care nu este mare şi copilul rămâne în siguranţă, în cuplurile în care există, atunci plecarea se poate să nu mai reprezinte o ameninţare atât de mare pentru siguranţa şi stabilitatea cuplului. „Fiecare părinte ar trebui să se gândească foarte bine înainte de a lua o decizie şi să apeleze chiar la persoane în care au încredere, care le pot ajuta să-şi clarifice pu ţin starea, sentimentele, înainte să plece. Să se gândească de zece ori, pentru că banii nu înlocuiesc afectivitatea zilnică, iar dacă problemele cotidiene nu sunt foarte mari, atunci să nu plece”, consi deră aceasta. Există şi cazuri în care cel plecat în străinătate consideră acest pas drept un test al dra gostei lor, după care cred că pot relua totul de la capăt, deşi de multe ori realitatea nu arată toc mai aşa, din cauza înstrăinării treptate. Excepţiile au la bază un fundament puternic, cu condiţia ca perioada de separare să nu fie însă prea lungă. Persoanele care au nevoie de asistenţă în acest domeniu pot apela la cele două Centre de Psihoterapie sau cel de asistenţă familială, unde există gratuitate pentru serviciile de acest gen. Potrivit unei statistici pre zentată de Direcţia de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului Covasna, în acest an au fost înregistrate ca plecate la muncă în străinătate 734 de familii, în timp ce numărul copiilor rămaşi acasă ajunge la 1.059. Potrivit datelor reale însă, numărul familiilor plecate şi al copiilor rămaşi la rude ar fi însă dublu în judeţ, din aprecierile autorităţilor.

Ana Sidon