ACTUALITATE 12 noiembrie 2018

Succese de politică externă ale judeţului Covasna

de Covasna Media | 325 vizualizări

Anul acesta s-a ivit ocazia ca în unele organizaţii internaţionale ale căror membru este administraţia publică judeţeană, „să nu participăm doar, ci să ne facem auzite vocile” – a subliniat Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, considerând este un succes de politică externă faptul că, miercuri, la Strasbourg, Grüman Róbert a câştigat o funcţie de preşedinte al uneia dintre comisiile de specialitate ale Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei. Conducerea judeţului a organizat o conferinţă de presă în care a anunţat că, pe data de 7 noiembrie, la Strasbourg, Grüman Róbert a fost ales preşedinte al Comisiei de Guvernanţă a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.

La Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, judeţul Covasna a delegat pentru mai multe mandate în delegaţia română, alcătuită din 10 membri, membrii din partea UDMR, care au reprezentat judeţul, după cum urmează: fostul preşedinte, respectiv vicepreşedinte CJ Covasna, Demeter János, în perioada 2006–2012, consilierul judeţean Klárik Attila în perioada 2012–2016, iar începând din anul 2016, la această organizaţie europeană judeţul este reprezentat de vicepreşedintele CJ Covasna, Grüman Róbert.

S-a reamintit că, în martie 2010, cu ocazia sesiunii plenare a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului European, valorile turistice ale judeţului Covasna au fost prezentate, la Strasbourg, în cadrul unei expoziţii interactive, şi că conferinţa Comisiei de Guvernanţă s-a desfăşurat anul acesta în judeţul Covasna.

„Conferinţa internaţională şi sesiunea comisiei organizată la Băile Balvanyos a reprezentat un pas important, au fost evenimente care au avut loc în ciuda multor obstacole, în plus, conferinţa a avut o tematică care este foarte importantă pentru noi: «Utilizarea limbilor în administraţiile locale și regionale». Evenimentul a fost memorabil şi pentru prefăcutul scandal al lui Dan Tănasă, un provocator de meserie. Atunci am spus că nu şi-a meritat solda pe luna mai, acum însă spun că: dacă a contribuit la succesele noastre recente de politica externă, este în regulă să i se plătească solda” – a subliniat Tamás Sándor. Acesta a menţionat: faptul că Grüman Róbert a fost ales preşedinte al Comisiei de Guvernanţă, poate fi considerat un succes univoc de politică externă. Prin aceasta, este pe de-o parte, membru cu drepturi depline al biroului congresului, iar pe de altă parte, în următorii doi ani, va conduce comisia care întocmeşte raportul „Utilizarea limbilor în administraţiile locale și regionale”, iniţiat la Conferinţa de la Balvanyos. În al treilea rând, Congresul Autorităților Locale și Regionale al CE organizează misiuni de monitorizare în fiecare ţară membră, în vederea evaluării punerii în aplicare a Cartei europene a autonomiei locale.

„În perioada următoare vom întocmi un raport paralel detaliat privind aplicarea efectivă a Cartei europene a autonomiei locale, pentru că nu se pot ascunde încălcările pe care le suferă autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc şi Transilvania. Este la fel de important să apară în raport cazurile în care se poate demonstra pe deplin faptul că, în România, se aplică standarde duble în aprecierea administrativă şi judiciară a cazurilor noastre, un bun exemplu în acest sens este problema drapelelor locale şi regionale. Este important ca pe parcursul seriei de întâlniri oficiale să se poarte discuţii şi cu consilierii locali UDMR, dar la fel de important este să putem pune observaţiile noastre pe masa CE, sub forma raportului paralel” – a explicat preşedintele CJ Covasna, evidenţiind faptul că, de o sută de ani, populaţia majoritară din România consideră prezenţa maghiarilor ca un factor de perturbare. „Este o concluzie greşită dacă se consideră că putem fi reduşi la tăcere prin opresiune, constrângere şi ameninţare, mai mult, că se poate pune capăt nevoii de folosire a limbii materne. Convingerea noastră este că, prin eforturi susţinute şi profitând de toate oportunitățile internaționale, şi elita românească va înţelege şi va accepta faptul că ceea ce cerem face parte din normalitate. Cerem ca în Ţinutul Secuiesc limba maghiară să devină oficială, alături de limba română, cerem folosirea liberă a simbolurilor locale şi regionale, a simbolurilor noastre specifice, naţionale” – a subliniat Tamás Sándor.

Magyar Anna, vicepreședintele Adunării Generale din județul Csongrád, Ungaria, vicepreședintele reales al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, s-a alăturat conferinţei de presă prin telefon, aşa cum a subliniat, este mare nevoie de apărarea intereselor la nivel internaţional. „Unu şi cu unu fac mai mult dacât doi. Consider că împreună vom putea obţine multe rezultate în această activitatea internaţională. Este foarte important faptul că, Grüman Róbert, în calitate de preşedinte va putea determina climatul muncii în această comisie de specialitate, un lucru important, pentru că acolo discutăm toate problemele care definesc liniile de acțiune” – a subliniat Magyar Anna. Aceasta consideră că este un progres important faptul că se va realiza un nou raport privind utilizarea limbilor, acţiune în care vor fi atraşi şi colegi străini.

Grüman Róbert activează în comisie începând din 2016, fiind singurul membru de etnie maghiară al delegaţiei române, dar la fel are şi delegaţia sârbă şi slovacă câte un membru de etnie maghiară, deoarece compoziţia tuturor delegaţiilor naţionale trebuie să reflecte rezultatele alegerilor locale. Prezentarea minorităţii maghiare din România trebuie începută de multe ori de la bază, deoarece foarte mulţi colegi din cele 47 de state membre nu au cunoştinţe despre faptul că în România trăieşte un număr semnificativ de maghiari, a arătat vicepreşedintele CJ Covasna.

„Pe parcursul săptămânii s-au desfăşurat alegerile pentru Congresul Autorităților Locale și Regionale. Cu sprijinul Partidului Popular European, eu îmi voi continua activitatea în calitate de preşedinte al Comisiei de Guvernanţă. Un alt succes din perspectiva maghiarilor este că Magyar Anna, vicepreședintele Adunării Generale din județul Csongrád, şi-a păstrat funcţia de vicepreşedinte, astfel, în biroul Congresului, alcătuit din 24 de membri, sunt prezenţi doi membri de etnie maghiară” – a explicat vicepreşedintele CJ Covasna.

Acesta a relatat că, în ultima perioadă, a participat ca membru a mai multor delegaţii la observarea alegerilor din Finlanda, Macedonia, Olanda şi Bosnia-Herțegovina. Acest lucru este important din două motive, deoarece asigură o vedere generală atât asupra funcţionării sistemelor administraţiei locale din Europa, cât şi asupra aplicării multilingvismului. Este de notorietate faptul că, în Finlanda, limba suedeză este limba oficială a ţării, alături de finlandeza, dar şi că în Macedonia s-au făcut progrese semnificative în cea ce priveşte folosirea limbii albaneze.

„În fiecare stat membru unde trăieşte o minoritate semnificativă, problema folosirii limbii este la ordinea zilei. Numai pentru acest motiv este greşit a crede sau a face lumea să creadă că solicitările minorităţii maghiare din România sunt excesive sau nu sunt formulate într-un spirit european. Consider că şi din acest motiv este importantă asumarea unor sarcini suplimentare, pentru că astfel se pot crea multe legături personale cu ceilalți reprezentanți ai autorităților locale şi se pot cunoaşte aspectele practice a exemplelor bune din Europa” – a spus Grüman Róbert, relatând faptul că, la sesiunea din noiembrie a comisiei de specialitate a fost adoptată, printre altele, şi raportul de evaluare a sesiunii comisiei şi a conferinţei desfăşurate la Balvanyos. „Spre bucuria mea, toată lumea a apreciat în mod pozitiv evenimentul, dar faptul interesant este că raportului de evaluare a fost anexată şi scrisoarea ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, scrisoare în care afirmă, ca de obicei, că modelul românesc în ceea ce privește tratamentul minorităților naționale s-a impus ca exemplu la nivel european, recunoaşte şi faptul că, fără îndoială, legislaţia în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale are nevoie de adaptare continuă la evoluţiile realităţilor sociale. Aceasta este o nouă formă de manifestare din partea guvernului” – a spus vicepreşedintele CJ Covasna, anunţând în acelaşi timp că o delegaţie de monitorizare va efectua o vizită oficială în România, în 2019.

Biroul de presă al Consiliul Judeţean Covasna

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.