[singlepic=359,400,200,,left]În Baraolt, oraş cu aproape 10.000 de locuitori, însă cu o populaţie de etnie română de doar 3%, Valentin Preda (11 ani) este singurul elev din clasa sa, clasa a V-a a Şcolii Generale Gaaál Mozes. Înconjurat de elevi mai mari, Valentin învaţă după regulile predării de tip simultan, singura soluţie viabilă având în vedere numărul mic al copiilor care sunt înscrişi la secţia română a

Valentin Preda este singurul elev al clasei a V-a (limba română) la Şcoala Generală Gaál Mozes din Baraolt

În Baraolt, oraş cu aproape 10.000 de locuitori, însă cu o populaţie de etnie română de doar 3%, Valentin Preda (11 ani) este singurul elev din clasa sa, clasa a V-a a Şcolii Generale Gaaál Mozes.

Înconjurat de elevi mai mari, Valentin învaţă după regulile predării de tip simultan, singura soluţie viabilă având în vedere numărul mic al copiilor care sunt înscrişi la secţia română a singurei Şcoli Generale din localitate. Aşa că, zi de zi, elevul fără colegi vine la şcoală într-o clasă în care învaţă alături de copiii din clasa a VII-a, patru la număr, în timp ce la orele de matematică, limba română şi limbi străine în clasă se află doar el şi profesorul.

Într-o clasă mică, cu bănci din lemn în care îşi aşează un ghiozdan cât el, Valentin notează apăsat şi cu grijă ce i se explică. Cu ochii mari şi holbaţi la tablă, copilul poate spune în asemenea zile că merge la meditaţii, sau că are ghinionul de a fi mereu el cel ascultat, pentru că orice ar face, catalogul se deschide mereu numai la el.

„M-am obişnuit, cel mai mult îmi place să învăţ la limba română. Mă înţeleg destul de bine cu colegii, mai ies în pauză, stau în clasă, mă descurc, n-am probleme”, spune Valentin, obişnuit să fie singur încă din clasele primare, când tot în clasă simultană învăţa.

Cu toate că sunt doar o mână de băieţi, cei cinci colegi se poartă ca şi fraţii, iar „singurătatea“ i-a făcut să fie mai uniţi decât elevii din clasele cu efectiv întreg şi să se cunoască mai bine.

Cei cinci elevi îşi petrec orele de la şcoală împreună atât la joacă şi alergat în curtea şcolii, cât şi la rezolvarea exerciţiilor, cei mai mari fiindu-i de ajutor colegului de bancă mai mic când vine vorba despre materia clasei a V-a. Văzut de partea cealaltă a catedrei, colectivul micilor simultani pare unul închegat şi departe de a crea probleme. Directoarea adjunctă a şcolii, Szlenka Zsuzsanna, spune că diferenţele de vârstă dintre copii nu sunt mari, motiv pentru care s-au şi obişnuit unii cu alţii şi s-au adaptat mai bine la obiceiurile fiecăruia.

„Ca anturaj le lipsesc totuşi colegii de aceeaşi clasă, dar în acelaşi colectiv sunt copii de vârste apropiate şi nu putem spune că sunt probleme. I-am văzut împreună şi la festivităţi şi la alte acţiuni ale şcolii şi sunt un colectiv închegat”, a precizat aceasta.

Profesoara de matematică a clasei a VII-a, Cristina Manolache, spune şi ea că predarea simultană privită din punctul de vedere al profesorului poate însemna şi mai mult timp pentru a-i asculta şi a colabora cu copiii – având în vedere numărul mic al acestora, însă pentru elev înseamnă că trebuie să se pregătească mai mult.

Dacă la ciclul primar avea de-a face cu o singură învăţătoare care trecea printre rânduri de la o clasă la alta pentru a-i învăţa pe unii cât face unu plus unu şi pe alţii cum să-şi spună numele în engleză, în clasa a cincea Valentin are 20 de discipline, însemnând inclusiv opţionalele.

Niciun elev în clasa I, secţia română

Clasele simultane la secţia română în Baraolt nu sunt ceva neobişnuit. La nive lul claselor V – VIII ale Şcolii Generale Gaál Mozes, la secţia română găsim 6 elevi în clasele a V-a şi a VII-a şi 12 elevi în clasele a VI-a şi a VIII-a. Nici la ciclul primar lucrurile nu stau mai bine, în total aici fiind înscrişi opt elevi – unul în clasa a doua, trei în clasa a treia şi patru în clasa a patra, în timp ce în clasa I nu se regăseşte niciun elev, iar numărul elevilor a scăzut de la an la an în ultima perioadă.

Directorul Şcolii, profesorul de mate matică Zajzon Csaba, a afirmat că această soluţie a simultanelor este una „de criză”, având în vedere numărul mic al elevilor de la secţia română, iar partea grea la acest tip de predare este învăţatul.

„Reuşim să facem orarul, e greu , dar se poate face. Elevul de la simultan nu învaţă însă 50 de minute ca cei din clasele normale, ci învaţă doar 25. Orice întrebare, orice nelămurire din partea elevului deja înseamnă că acorzi mai multă atenţie într-un loc şi mai puţină în cealaltă. Dacă explic ceva la una din clase, trebuie să reiau la ceilalţi, şi dacă le dai să facă ceva individual tot trebuie să te uiţi ce fac, să le arăţi, să-i ţii de mână până se obişnuiesc. Sigur că aceşti elevi nu mai primesc atât de mult”, a afirmat directorul şcolii.

În opinia acestuia, rezolvarea diferă de la caz la caz, nu există o soluţie comună pentru aceste probleme, ci fiecare şcoală trebuie să aplice metode cât mai convenabile pentru toţi. La Şcoala Generală Gaál Mozes din Baraolt învaţă peste o mie de elevi, la secţia română media fiind de patru elevi pe clasă, faţă de 25 la secţia maghiară.

Ana Sidon