Hotelul Bradul din stațiunea Covasna a găzduit, în acest weekend, cea de-a XXII-a ediție a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”. Ediția din acest an a sesiunii a fost organizată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” și Asociaţia „Ştefadina”. Organizatorii au beneficiat de sprijinul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, al Asociației Cultural - Creștine „Justinian Teculescu”, al Asociației de Tineret GRIT, precum și al Hotelului Bradul din Covasna.

În deschiderea lucrărilor sesiunii, în numele organizatorilor şi al autorităţilor publice locale au rostit cuvinte de binecuvântare și de salut:  Preasfinţitul Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Sebastian Cucu, prefectul judeţului Covasna, pr. dr. Sebastian Pârvu, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, precum și director al centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”,  dr. Ioan Lăcătușu, director științific Centrul European de Studii Covasna-Harghita, precum și prof. Florentina Teacă, consilier județean și reprezentant al Asociației de Tineret GRIT Covasna.

Organizatorii au subliniat faptul că „încă de la prima ediţie sesiunea a fost planificată a se desfăşura toamna, în preajma datei de 25 septembrie - ziua înființării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, pentru a pune în evidenţă importanţa tinerii eparhii pentru dăinuirea românităţii şi ortodoxiei în curbura interioară a Carpaţilor. Ediţia din acest an coincide cu împlinirea a 22 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, și a toți atâția ani de rodnică păstorire a IPS Ioan, azi mitropolit al Banatului. În acest context, s-au transmis mulțumiri Preasfințitului Părinte Episcop Andrei, pentru implicarea benefică şi eficientă în asigurarea cadrului instituţional şi a bunei funcţionări a instituţiilor de cultură românească din judeţele Covasna şi Harghita și pentru participarea la toate manifestări organizate de acestea”, se arată într-un comunicat trimis de organizatori.

În programul sesiunii din acest an au fost incluse peste de 70 de comunicări susținute de cercetători, cadre didactice universitare, muzeografi, arhivişti, etnografi, sociologi, teologi, profesori, preoţi şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, din aproape 30 de localităţi din întreaga ţară și străinătate. În cadrul evenimentului au fost lansate 16 noi apariții editoriale care abordează teme de interes integrate în programul sesiunii.

Organizatorii au evidențiat faptul că, pe lângă nucleul de bază al proiectului inițiat în anul 1994, de la an la an, au venit noi colaboratori, la fel de statornici şi motivaţi. „Această adevărată ‘oaste’ de truditori pe altarul ştiinţei şi culturii românneşti, au un aport deosebit la cunoaşterea istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea cu celelate etnii din zonă. Aceste cercetări ştiinţific s-au materializat în cele 17 numere ale publicaţiei Angustia, anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, a celor două numere ale revistei ‘Acta Carpatica’, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de cele două Centre de cultură românească din Sf. Gheorghe, împreună cu Asociația „Ștefadina” din București, precum şi în majoritatea celor peste 200 de volume apărute la editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc”, se mai arată în comunicat.

Prin întreaga desfășurare și prin finalitatea celor 22 de ediții, sesiunea s-a impus treptat ca una dintre activităţile ştiinţifice cu impact social şi cultural semnificativ la nivel local, regional şi naţional, devenind o manifestare recunoscută pentru valoarea contribuţiilor din domeniul cercetării istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei.

Şi la ediția din acest weekend, pe lângă istoria şi cultura naţională, majoritatea temelor prezentate au abordat aspecte ale istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi ale convieţuirii interetnice din zona Arcului Intracarpatic, precum și cele referitoare la marcarea a 100 de ani de la declanşarea Războiului de Reîntregire Naţională și la proiecte de aniversare a centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Temele conferinţelor înscrise în programul Sesiunii nu au ocolit problemele „sensibile” ale istoriei şi convieţuirii româno-maghiare, cât şi diferenţele existente între abordările istoricilor şi publiciştilor maghiari şi cele ale istoriografiei şi publicisticii româneşti, privind istoria românilor în general, şi a celor din Transilvania, în mod deosebit.  Vorbitorii au evidențiat climatul în care s-au desfăşurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate, cât şi plusul de cunoaştere şi motivare pentru viitoarea activitatea de cercetare a realităţilor din sud-estul Transilvaniei, în istorie şi contemporaneitate.

„Tot ceea ce s-a desfăşurat aici nu s-a desfăşurat împotriva cuiva, ci în ideea de a aduce la lumină noile cercetări şi de aprofundare a istoriei zonei. Într-adevăr, la un moment dat s-a lansat ideea că istoria locală nu este sprijinită de instituţiile locale care au aceste atribuţii în sensul că foarte multe publicaţii finanţate de Consiliul Judeţean sau de către Biblioteca Judeţeană sau alte Primării au materiale de prezentare a Ţintului Secuiesc, în care românii lipsesc cu desăvârșire”, a declarat pentru Observatorul de Covasna părintele Sebastian Pârvu.

Comunicările cuprinse în programul sesiunii din acest an vor fi publicate în periodicul „Acta Carpatica” nr.3/2016, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei editat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Asociația Ștefadina din București.

„La finalul dezbaterilor, au fost transmise mulțumiri distinşilor şi statornicilor conferenţiari, deopotrivă celor care au participat, an de an la ediţiile precedente, cât şi celor care participat pentru prima dată la sesiune, cu speranţa că în viitor, cu toții, vor rămâne colaboratori apropiaţi ai organizatorilor. Și de această dată, s-a reamintit realitatea conform căreia, fiecare ediţie, organizată neîntrerupt de peste două decenii, a însemnat o mare izbândă, necesitând depăşirea a numeroase obstacole şi, în primul rând, cele legate de asigurarea suportului financiar necesar organizării unor manifestări de asemenea amploare”, se mai reliefează în comunicat. Organizatorii mulțumesc Societatea Comerciale Ştefadina Comserv SRL Bucureşti, care de patru ediții se implică în sprijinul sesiunii de comunicare. Totodată, echipa de comunicare a sesiunii adresează mulțumiri asociațiilor și societăților care au sprijinit organizarea ediției din acest an a sesiunii: hotelului Bradul din Covasna, hotelului Montana, hotelului Dacia, pensiunilor Cristian și Casa din Parc, Asociaţiei Grit, precum și Asociației ”Voievozii Munților” din Vâlcele - pentru spectacolul oferit în cadrul serii românești.