Salariul mediu în județul Covasna a fost de 3.687 de lei în 2023, mai mic decât media pe țară (3.923 de lei). Totuși, dintre cele 42 de județe, Covasna se află pe locul 24 în clasament, adică aproape la mijloc. Potrivit datelor INS, analizate de redacția noastră, salariul mediu pe județ a crescut cu 11,5% față de anul 2022. Cu toate acestea, unii tineri din județ spun că această creștere nu se simte în buzunarele lor, deoarece prețurile au crescut și ele.

Potrivit datelor INS, în 2022, salariul mediu în județul Covasna a fost de 3.307 de lei (3.424 de lei media națională), iar în 2023 a crescut până la 3.687 de lei (3.923 de lei media națională). Cele mai mari salarii au fost anul trecut în București și în județele Cluj, Timiș, Sibiu, Ilfov, Iași, Mureș și Brașov. La polul opus, cu cele mai mici salarii, se află județele Caraș-Severin, Vâlcea, Hunedoara, Vrancea și Teleorman.

Cu toate că județul Covasna nu se află la capătul listei, discrepanța între media națională este încă destul de mare. Edler András-György, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Covasna, ne-a oferit câteva explicații pentru acest fenomen.

„Nu trebuie să uităm că noi, ca și județ, suntem valea întreprinderilor, adică 90% dintre firme sunt microîntreprinderi și 99% microîntreprinderi și IMM-uri, deci mai puțin de 1% sunt întreprinderi mari. Este firesc și logic faptul că în microîntreprinderi salariile sunt mai mici. Și dacă asta domină județul, se explică faptul că salariile sunt mai mici. Pe de altă parte, nu știu cum se fac aceste statistici. De exemplu, Autoliv-ul are o fabrică mare la noi, dar nu știu dacă raportează salariile aici. La fel și Kaufland, nu știm dacă se reflectă salariile aici. La BRD de exemplu, ar putea fi niște salarii mai mari, dar, din nou, nu știm dacă cifrele astea se văd în statistici. Și cred că din acest motiv există o discrepanță între cifrele raportate pe județ și cele reale”, ne-a declarat Edler András-György.

Salariile, deși au un impact semnificativ asupra nivelului de trai, nu reflectă întotdeauna în mod direct calitatea vieții, mai spune președintele CCI Covasna. De exemplu, în orașele mai mari, unde și salariile sunt mai mari, cheltuielile sunt pe măsură, inclusiv pentru chirie, transport și alte servicii. În plus, structura economică a județului, concentrată în industria ușoară, poate influența nivelul de salarizare, a mai punctat Edler András-György.

Potrivit președintelui CCI Covasna, domeniile în care se câștigă cel mai bine la noi sunt cele legate de servicii, cum ar fi proiectarea, contabilitatea și cercetarea, dezvoltarea și IT-ul. De asemenea, în sectorul HORECA salariile pot fi bune, spune el, mai ales atunci când sunt completate de bacșiș.

Pe de altă parte, în industria ușoară, adică în confecții, salariile sunt mai mici. El punctează că domeniile în care munca implică mai multă rutină și mai puțină creativitate, salariile pot fi mai scăzute.

„În industria ușoară foarte multe firme au venit la noi, mai ales în domeniul confecțiilor, pentru că era ieftină forța de muncă. Acum nu mai e chiar așa de ieftină și poate acesta este motivul pentru care s-au mai închis niște fabrici”, a mai spus Edler András-György.

Cum se raportează tinerii la salariile din județ?

Hunor, un tânăr de 28 de ani din Sfântu Gheorghe, spune că, deși în ultima perioadă salariile par să crească în județ, această îmbunătățire nu este simțită în viața de zi cu zi a oamenilor, din cauza creșterii prețurilor și cheltuielilor. De asemenea, el a subliniat faptul că prețurile locuințelor sunt foarte ridicate, ceea ce îi determină pe mulți să locuiască în chirie.

„Dacă nu ai o funcție de conducere, dacă nu lucrezi în IT sau în alte profesii favorizate, nu ai suficienți bani pentru o lună de salariu pentru un familist. În același timp, spre deosebire de alte județe și regiuni, în județul Covasna văd puține locuri de muncă, iar tinerii care fac facultatea în alte județe își găsesc cu greu un loc de muncă aici, acasă. (...) Nu mă miră faptul că mulți tineri din județul Covasna pleacă în străinătate să își caute de lucru, pentru că acolo munca lor este apreciată, iar cu ea își pot cumpăra o mașină sau își pot construi o casă”, ne-a spus Hunor.

El este de părere că soluțiile pentru această problemă ar consta în crearea unor locuri de muncă noi și oferirea unor salarii competitive, dar și reducerea numărului de angajați în sectorul public.

Lucian, un tânăr de 23 de ani din zona Întorsurii Buzăului, a ales să se angajeze în Brașov „pentru numărul mai mare de posibilități și pentru că media salariului este mai mare”, spune el. Lucrează ca electrotehnician, iar firma îi decontează transportul. Astfel, cu salariul din Brașov își permite să trăiască mai bine acasă, decât dacă ar fi angajat în județ.

„Nu știu exact ce salarii sunt la noi în acest domeniu, dar știu că nu aș găsi salariul ăsta în condițiile astea de muncă”, ne-a împărtășit Lucian.

Potrivit unui studiu eJobs, în 2023, România a avut peste 5,7 milioane de angajați activi.

Dintre aceștia, 29,2% aveau un salariu cuprins între 3.001 și 4.000 de lei. 26,1% au câștigat între 4.001 și 7.000 de lei, iar 21,1% între 2.001 și 3.000.

7,8% au primit mai puțin de 2.000 de lei net/lună, 10,3% între 7.001 și 10.000 de lei, iar 5,5% peste 10.000 de lei.

Sursa foto: statisticiromania.ro.