Pentru cei mai mulți dintre locuitorii județului Covasna, comuna Belin și satele pe care le include reprezintă doar zone locuite de țigani, cu care este preferabil să nu te intersectezi.

Mergând însă la Belin, orice om care a pus vreodată o etichetă negativă pe această comună sau care și-a format o părere negativă, pornind de la spusele altora, are o surpriză de proporții. Comuna Belin este o comună civilizată cu locuitori decenți care muncesc și duc o existență normală. Există desigur și aspecte care rămân de îmbunătățit, cum sunt familiile care continuă să trăiască de pe urma ajutorului social, care fac mai mulți copii decât pot crește sau refuză să se desprindă de mentalitățile și tradițiile vechi, care îi țin departe de civilizație, însă la nivel general se observă o integrare a etnicilor romi în rândul oamenilor cu comportamente sociale normale.

Conviețuind alături de maghiari și de câțiva români, romii din Belin au învățat în timp că cel mai important pentru ei este să se repoziționeze în societate și să demonstreze că pot să facă cinste locului în care trăiesc, ceea ce au și reușit.

Spre deosebire de alte locuri în care trăiesc etnici romi majoritari, la Belin aceștia sunt foarte bine reprezentați la nivel instituțional. Din 11 consilieri câți sunt în Consiliul Local al comunei, cinci sunt etnici romi. Aceştia au o foarte bună colaborare cu primarul Sikó Imre, sunt mereu prezenți la discuții și niciodată nu se opun hotărârilor care trebuie adoptate în vederea dezvoltării comunei. „Bugetul îl cunosc mai bine consilierii romi decât noi. Avem o relație foarte bună. Sunt foarte implicați și întotdeauna colaborarea cu ei este foarte bună”, ne-a declarat primarul comunei Belin.

Nu le este rușine să își declare etnia

Acesta ne-a informat că pentru romii din Belin nu este o rușine să își declare etnia. Dimpotrivă, ei se mândresc să spună că sunt romi și să arate lumii că se poate și că este nedreaptă când generalizează și dezvoltă prejudecăți nefondate. „Țiganii noștri sunt romi, dar vorbesc româna ca limbă maternă. Altfel sunt romi activi, muncitori. Nu e totul roz nici la noi, dar totuși față de celelalte localități se vede o integrare pentru că și noi ne ocupăm de ei. La recensământ toți s-au declarat romi chiar dacă vorbesc limba română. Și au început să se și mândrească cu etnia lor și cu faptul că nivelul lor este mai ridicat, construiesc locuințe, case. Mai sunt și oameni care construiesc abuziv pe terenuri neautorizate, dar nu mulţi. Chiar am avut un proiect prin care 70 de locuințe au participat la proiectul „Legal în casa ta”, prin care am intabulat 72 de locuințe ale romilor. Şi ăsta a fost un proiect chiar pentru romi”, ne-a informat primarul Sikó Imre.

Primarul lucrează la Primăria Belin de 35 de ani, mult timp fiind secretar în cadrul instituției, ceea ce înseamnă că deja lucrează cu a treia generație și spune că simte o diferență la nivel de mentalitate și comportament în rândul tinerilor din comunitatea lor, care își caută locuri de muncă și luptă pentru a-și asigura un trai decent, unii dintre ei fiind conştienţi și de necesitatea frecventării cursurilor școlare, dar și a celor profesionale. „Frecventarea școlilor a crescut, când avem proiecte cu romii vin la cursuri, iau parte la toate. Marea majoritate de romi lucrează în Anglia, în construcții, și se vede că nu din cerșit trăiesc acolo pentru că atunci când vin acasă, ei în familie – au preluat obiceiul vechi de la secui – și în clacă își construiesc casă nouă sau o reconstruiesc pe cea părintească”, a mai povestit primarul Sikó Imre, care se bucură să vadă că pe zi ce trece apar noi case în comună și se schimbă în bine aspectul general.

Edilul comunei a constatat că în ultimii ani a scăzut și numărul solicitărilor de ajutor social. Astfel, în luna noiembrie, la o populație de aproximativ 2.000 de locuitori au fost înregistrate numai 110 dosare de ajutor social. „În ultima perioadă a scăzut numărul celor care solicită ajutor social. Noi încercăm să-i ajutăm să nu trăiască numai din ajutor social, dar mulți pleacă la lucru. Cei mai mulți muncesc în străinătate, dar unii lucrează și în agricultură. Se duc la coasă, la legumicultură, unde pot. Se duc mai mult ca zilieri. Sunt unii romi care lucrează în Ungaria din 1990. Au deja şi locuință de serviciu acolo”, a spus primarul.

Muncă în schimbul ajutorului social

„Oamenii au început să lucreze atât cu contract de muncă, cât și în străinătate și din acest motiv nu solicită ajutor social. Cei care primesc ajutor social au obligația să efectueze anumite ore de lucru în folosul comunității, iar cei care nu vin se suspendă dosarul. Când au efectuat orele de lucru se repun în plată. Dar vin când sunt solicitați și nu avem probleme”, a explicat la rândul său inspectorul social al Primăriei, Ferencz Katalin.

Rezultatele remarcabile obținute în comuna Belin vin și din implicarea autorităților locale care în loc să aplice sancțiuni au preferat să inițieze proiecte și să schimbe treptat mentalități, oferind argumente convingătoare. „Trăim în secolul XXI. Pe noi nu ne mai avantajează chestia asta că trăim din vânzarea de mături și coșuri. Acum se modifică tot. Și la tradiții. Eu știu că m-am născut din părinții și bunicii mei care erau acolo jos, dar asta nu înseamnă că eu trebuie să stau acolo jos. Mentalitatea mea și mentalitatea ce am transmis-o la ceilalți este: niciodată să nu vă consideraţi mai jos decât altul. Și tu ești om, și tu poți să muncești, și tu poți să faci ce face altul”, ne-a spus consilierul local de etnie romă Alexandru Racolța.

Abandonul şcolar a scăzut foarte mult

În privința abandonului școlar, lucrurile se prezintă la fel de îmbucurător ca și în cazul ajutorului social. „Nu prea avem abandon școlar. Prea puțin mai este. Până în 15% mai sunt persoanele care termină patru clase și mai departe nu vin. Sunt cazuri în care nu-i mai lasă părinții sau au părinții plecați, sau efectiv nu vrea copilul să mai vină, iar părintele acceptă. Din păcate aceste familii sunt mai sărace și nici nu își permit să țină copiii la școală”, a spus inspectorul social Ferencz Katalin, precizând că generația tânără nu mai face mai mult de trei copii, iar femeile rome au început să lucreze cel mai adesea în străinătate.

Comuna devine tot mai prosperă și datorită unei noi mentalități răspândite printre romi, care nu concep să nu ridice câte o casă pentru fiecare copil pe care îl au. „Câți copii au atâtea locuințe fac. De exemplu, se duce o familie cu patru copii la muncă în străinătate. Anul acesta fac toți casă pentru primul băiat, anul viitor pentru al doilea, și tot așa până când toți patru băieți au casa lor. Dar toți muncesc pe rând pentru câte unul. Iar casa ei o fac în clacă”, spune Ferencz Katalin. „Şi cu muncile sunt uniți. Dacă unul se duce în Anglia și găsește de lucru, îi trage pe toți ceilalți după el”, ne-a povestit Ferencz Katalin, care a subliniat și spiritul competitiv pe care l-a remarcat în ultima perioadă la etnicii romi din Belin. „Un lucru e foarte bun la ei că intră în concurență unii cu alții. Dacă unul își face casă cu trei camere, vecinul sune, dar eu de ce nu aș face casă cu patru camere?”, a spus ea.

Lăsând la o parte lucrurile care rămân în continuare de schimbat, precum obiceiul de a arunca gunoiul în râuri, care este încă larg răspândit între locuitorii din Belin, inspectorul social, ca de altfel și primarul comunității, se mândrește cu romii alături de care își duce existența și are convingerea că peste câţiva ani lucrurile vor sta chiar mai bine. „Oriunde mă duc, dacă vorbesc cu cineva, eu întotdeauna spun că noi suntem mândri de țiganii noștri. Sincer vă spun, pentru că față de alte comunități la noi lucrurile merg foarte bine. Eu cred că din cauză că au umblat prin străinătate”, a spus zâmbind sincer inspectorul social Ferencz Katalin.