Aproximativ o mie de români din județele Covasna, Harghita și Mureș au participat sâmbătă la Topliţa la Adunarea Forumului Civic al Românilor din cele trei județe, ocazie cu care au solicitat autorităţilor statului şi clasei politice româneşti să-și îndrepte atenția spre problemele cu care se confruntă românii din această zonă și au adoptat un memorandum înaintat autorităților centrale. La eveniment a fost interzisă intrarea cu însemne politice a participanților, în schimb mulți dintre ei aveau fulare și steaguri tricolore, la început s-a intonat imnul țării, iar din sală s-a scandat „Ardealul este pământ românesc”.

Aproximativ o mie de români din județele Covasna, Harghita și Mureș au participat sâmbătă la Topliţa la Adunarea Forumului Civic al Românilor din cele trei județe, ocazie cu care au solicitat autorităţilor statului şi clasei politice româneşti să-și îndrepte atenția spre problemele cu care se confruntă românii din această zonă și au adoptat un memorandum înaintat autorităților centrale.

La eveniment a fost interzisă intrarea cu însemne politice a participanților, în schimb mulți dintre ei aveau fulare și steaguri tricolore, la început s-a intonat imnul țării, iar din sală s-a scandat „Ardealul este pământ românesc”.

În memorandumul adresat Parlamentului, Președinției, Guvernului și societății civile românești, organizatorii au subliniat că dorința lor este să se înțeleagă că în cele trei județe trăiesc peste 400.000 de români, într-o zonă în care are loc un „fenomen antieuropean de enclavizare nemaiîntâlnit în Europa și în care comunitatea maghiară se transformă într-o masă etnică închisă, blocată între propriile frontiere mentale, obsesiv segregaționiste”.

Potrivit Forumului, în fiecare an, cu pași mărunți dar siguri și fără piedici, s-a ajuns că s-a creat de facto un stat în stat, cu imn, drapel și propria stemă.

„Opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că probleme precum separatismul, izolarea, a doua limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară”, spun reprezentanții Forumului.

Ei protestează față de faptul că populația românească din zonă este nesocotită, marginalizată și tratată ca o populație aservită, neexistând egalitate de șanse la obținerea unui loc de muncă sau un comportament civic de colaborare.

„Mult trâmbiţata autonomie secuiască, în toate timpurile, a însemnat pentru românii din zonă asuprire, umilinţe, intoleranţă, şi în cele din urmă asimilare. Sunt toate acestea argumente pentru care nu vom putea rămâne indiferenţi la aceste incitări periculoase, şi nu vom fi niciodată de acord cu proiectul ce vizează autonomia pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc””, spun ei.

Fără criterii etnice în reconfigurarea regiunilor

Reprezentanții Forumului s-au arătat îngrijorați de adoptarea tacită de către Senat a legii UDMR privind regionalizarea României și solicită ca în perspectiva reconfigurării regiunilor să nu prevaleze criteriul etnic, care duce la disfuncţionalităţi, discriminări şi subdezvoltare.

De asemenea, s-a solicitat Camerei Deputaţilor şi preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR şi însuşită de Guvern, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub formula autonomiei culturale.

Comisie pentru verificarea abuzurilor

O altă solicitare a participanților a fost înființarea unei comisii parlamentare care să ancheteze toate abuzurile şi discriminările la care sunt supuşi românii din cele trei judeţe de către administraţia locală.

Astfel, ei cer ca prin lege să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor de către autorităţile locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.

Mai mult, se solicită interzicerea activității unor organizații separatiste care sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, dar care fac propagandă pentru realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Apel la conlucrare

În altă ordine de idei, s-a făcut un apel către cetățenii de etnie maghiară să conlucreze cu românii, aceasta fiind singura soluție de bună înțelegere. Conducerea Forumului a ținut să sublinieze că Adunarea lor nu este îndreptată împotriva maghiarilor, ci atrage atenţia autorităţilor centrale asupra necesităţii unei viziuni şi strategii coerente administrativ-legislative și a unui plan de dezvoltare economică a zonei, deoarece sărăcia este una din cauzele frecvente ale unor situaţii conflictuale pe fond etnic.

Emil Boc: „Constituţia nu se negociază”

Printr-un comunicat de presă, preşedintele PDL, Emil Boc, transmite că „poziţia Partidului Democrat Liberal este fermă, și anume Constituţia României se aplică, nu se negociază”, menţionând că orice discuţie cu privire la oficializarea limbii maghiare este lipsită de fundament constituţional.

„Potrivit articolului 13 din Constituţie, limba oficială a statului român este limba română. Totodată conform articolului 152 din Legea Fundamentală aceasta nu poate face obiectul revizuirii Constituţiei. În consecinţă orice discuţie cu privire la oficializarea limbii maghiare este lipsită de fundament constituţional. Partidul Democrat Liberal îşi reafirmă poziţia fermă potrivit căreia Constituţia României se aplică, nu se negociază”, se arată în comunicatul de presă semnat de Emil Boc.

Victor Ponta: „Ținutul Secuiesc nu există”

La Adunare a participat și președintele PSD, Victor Ponta, care a spus că PSD nu va accepta niciodată o modificare a Constituției care să prevadă că în România o altă limbă decât cea română va fi limba oficială și nici faptul că în România să existe autonomie pe criterii etnice. „Ardealul este România. Ținutul Secuiesc nu este România, pentru că nu există Ținutul Sescuiesc”, a spus el.

Drept răspuns, președintele UDMR, Marko Bela, a afirmat că se aștepta la mai multă responsabilitate din partea politicienilor români și l-a acuzat pe Ponta de iresponsabilitate, apreciind că a instigat spiritele.

„Românii din Harghita şi Covasna trebuie să înţeleagă foarte bine că dacă maghiarii din România în general sau din Ţinutul Secuiesc vor dobândi mai multe drepturi pentru păstrarea identităţii, acestea nu lezează niciun drept de la români. Eu aş fi primul care ar ridica glasul dacă s-ar întâmpla aşa ceva”, a declarat preşedintele UDMR.

Ana Sidon