O investiție care vizează sistemul de alimentare cu apă al comunei Micfalău, ridicată la aproape 530.000 de lei, este soluția de compromis cea mai la îndemână pentru ca cetățenii să nu mai rămână, din trei în trei luni, câte trei zile, fără apă. Autoritățile vor să construiască încă un rezervor suprateran de înmagazinare, care să funcționeze pe lângă cele două vechi, deja existente. Demersul este în lucru, încă la partea birocratică. Recent s-a încheiat licitația publică de execuție, la care s-au înscris patru firme. Speranța autorităților locale este ca noul rezervor să fie pus în funcțiune până în toamnă.

Chiar dacă este un pas mic și departe de a rezolva adevărata problemă din Micfalău în ceea ce privește furnizarea apei, noul rezervor, de 320 de metri cubi, va fi foarte util pentru că, potrivit primarului Demeter Ferenc, va putea deservi populația în momentul în care celelalte două, de 220 de metri cubi împreună, vor fi închise pentru a fi curățate și dezinfectate. Acesta este un procedeu care trebuie aplicat măcar din trei în trei luni neapărat, pentru că apa provine din izvoare de suprafață și conține multe impurități. Asta înseamnă că fiecare astfel de curățare lasă comuna Micfalău fără apă câte trei zile. 

„Momentan noi avem practic două rețele: una care deservește strada Părăului, fiind cea mai mare stradă, cu cea mai mare densitate de populație din comună, și una în strada Stejarului. Sunt două bazine separate. Dar problema este că, dacă vrem să curățăm bazinele, fiind din anii ’70, vechi, lăsăm comuna 72 de ore fără apă potabilă. Avem nevoie de trei zile ca să revină apa la parametri normali. (...) Cu acest rezervor, vom putea curăța și dezinfecta bazinele existente fără să fie oprită de tot apa. Adică dacă vedem că în bazinul de pe Stejarului e noroi, îl închidem, curățăm, dar știm că avem alt rezervor din care să alimentăm comuna. (...) Acesta este un fel de plasture pe rana comunei. La ce secetă este, vom avea nevoie de capacități mai mari de conservare a apei”, a declarat primarul Demeter Ferenc. 

Noul bazin va avea, spre deosebire de cele existente, și țeavă de golire și va putea fi curățat mai ușor. Conform SEAP, amplasamentul propus este în amonte de rezervorul existent semiîngropat din beton armat. 

Investiția, asigurată din bugetul local, cu aport de la Consiliul Județean Covasna, se ridică la aproape 530.000 de lei (524.117 de lei, potrivit SEAP). Creșterile de prețuri din ultimii ani au influențat și acest proiect. Potrivit primarului Demeter Ferenc, anul trecut, investiția era cifrată la 350.000 de lei, iar acum prețul este crescut fără să fie modificări ale parametrilor din proiect, lucrările și materialele fiind exact aceleași. 

Licitația publică pentru această investiție a fost lansată în 7 iunie a.c. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost 20 iunie. În următoarea lună, vor fi analizate ofertele celor patru firme care s-au înscris pentru executarea lucrării, urmând ca apoi să fie anunțat câștigătorul. Având în vedere că există proiect tehnic, terenul este intabulat și pregătit, iar banii există, se așteaptă ca, dacă nu vor fi contestații ale licitației și alte amânări, autorizația de începere a lucrărilor să fie emisă după mijlocul lunii iulie, iar până în toamnă lucrarea să fie gata. 

Apă nepotabilă și puțină

Din păcate, rezervorul este, așa cum a spus primarul, doar un compromis parțial, pentru că nici așa nu va ajunge la oameni apă potabilă. Problema din Micfalău este cunoscută și a mai fost discutată chiar și în paginile ziarului nostru. Mărturie stau și multiplele sancțiuni pe care le-a dat Direcția de Sănătate Publică, autoritate care constată la fiecare control că apa furnizată prin sistemul public, prin cele două rezervoare, nu corespunde standardelor. 

Potrivit unui răspuns la o solicitare recentă a ziarului Observatorul de Covasna, înregistrată la finele lunii mai la DSP Covasna, rezultatele ultimelor analize recoltate în cadrul monitorizării de audit din mediul rural indică depășiri ale indicatorilor de potabilitate în cinci localități, printre care și Micfalău (respectiv și în Căpeni, Cernat, Dalnic și Reci). În Micfalău (dar și în Cernat și Dalnic) sunt depășiri și ale parametrilor biologici. 

„Problema nu este la sursa de apă, nu acolo devine nepotabilă, ci în bazine. Pentru că nu putem să le curățăm și să le dezinfectăm conform normelor. Noi punem clor, dar se depune noroi. Bazinele trebuie curățate o dată la trei luni, deși recomandat e chiar lunar”, a mai explicat edilul. 

Primarul Demeter a spus și că în comună nu există izvoare subterane de apă plată, ci doar minerală, iar la această concluzie s-a ajuns după mai bine de opt foraje. 

„Suntem pe o mare de apă minerală. (...) Momentan avem în jur de opt izvoare care vin din munte, dar au cantitate foarte mică. Aproape s-a înjumătățit în ultimii 10 ani. Dar având canalizare, cerințele s-au triplat. A trebuit să găsim soluții și avem momentan niște izvoare, pârâiașe, pe care le-am adunat, trec prin filtrare, clorinare și aceasta este apa care ajunge la populație”, ne-a mai spus Demeter Ferenc. 

Mai mult, este de precizat și că demersurile de realizare a unei noi rețele de apă potabilă, la standarde normale, nu sunt doar costisitoare (1,2 milioane de euro, în condițiile în care bugetul pe un an al întregii comune este de 500.000 de euro), ci acum sunt și incerte, pentru că posibilitățile de finanțare externă accesate până în prezent nu oferă viziuni prea optimiste (PNDL2 a picat din cauza unui proiect greșit, iar POIM încă nu a venit cu răspunsuri concrete). 

Între timp, ca să aibă apă de băut, locuitorii comunei Micfalău sunt nevoiți fie să fiarbă apa care vine prin rețeaua publică, fie să cumpere apă îmbuteliată, fie să profite de izvoarele de apă minerală pe care stă comuna sau să își aducă apă de la izvoarele din jur.

Sursa foto: colaj/ mikoujfalu.ro și pexels.com