Judecătorul a rămas în pronunţare pentru 7 aprilie; hotărârea acestuia poate fi atacată la instanţa supremă

Ultimul termen în dosarul în care Beke Istvan şi Szocs Zoltan sunt acuzaţi că plănuiau un atentat cu un dispozitiv exploziv improvizat, care ar fi urmat să aibă loc la 1 decembrie 2015 la Târgu Secuiesc, a avut loc vineri, 24 martie a.c., la Curtea de Apel Bucureşti. În vreme ce apărătorii au solicitat achitarea clienţilor lor, procurorii au cerut judecătorului condamnarea celor doi la închisoare cu executare şi interzicerea mişcării din care făceau parte, arată portalul de ştiri www.news.ro.

„Materialele explozive în cantitate mare în oricare variantă puteau să ameninţe viaţă şi integritatea fizică a altor persoane. Acele peste 400 de materiale pirotehnice sunt interzise şi în Ungaria. Cerem condamnarea la pedepse maxime, pedepse în detenţie orientate spre maximul special, iar ca pedepse complementare interdicţia de a folosi orice fel de arme şi interzicerea accesului în funcţii publice”, a spus procurorul DIICOT, citat de sursa amintită.

„Dacă într-adevăr era vorba de acte teroriste existau dovezi, nu doar o înregistrare schiloadă”

Pe Szocs Zoltan, preşedintele HVIM Transilvania, procurorii îl acuză că i-ar fi dat lui Beke Istvan, preşedinte al organizaţiei Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecţiona un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, în timpul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naţionale a României.

„Szocs nu putea da nimănui ordine pe care să le execute fără să crâcnească. Nu rezultă de nicăieri că i-a trasat sarcini lui Beke să achiziţioneze cantitatea mare de explozibil. A spus doar: am acasă o cutie de petarde. Avem mii de susţineri, tot oraşul Târgu Secuiesc îl susţine. Dacă într-adevăr era vorba de acte teroriste existau dovezi, nu doar o înregistrare schiloadă. Cer achitarea clientului meu şi respingerea declarării HVIM ca mişcare ilegală", a susţinut avocatul acestuia.

În ultima sa luare de cuvânt, Szocs a spus, prin intermediul unui translator, că nu a instigat pe nimeni, ba mai mult, că întotdeauna a sprijinit comunitatea locală şi că va face acelaşi lucru în continuare.

„Tentativa nu există”

De cealaltă parte, apărarea lui Beke Istvan „a arătat că tentativa de atentat putea fi reţinută în sarcina clientului său dacă dispozitivul ar fi fost asamblat sau dacă îl confecţiona, îl amplasa şi nu funcţiona”, informează News.ro.

„La acele percheziţii s-au găsit artificii sigilate. O parte dintre ele le găsesc şi eu la Auchan. Nu aveau capacitatea de a crea victime şi pagube. Tentativa nu există (…) Există două bombe. Bomba de presă care a fost dată de autorităţi în România de 1 decembrie şi bomba de la experimentul judiciar. Au venit cu ţevi, cu o cutie mare, uşor-uşor, să nu explodeze şi hai în buncăr. Puteau să facă acolo şi o bombă atomică. Nu am auzit pe înregistrări să se vorbească de bile, cuie, ţevi. Eu, ca avocat, nu am avut ocazia să văd ce cantităţi au pus acolo la experimentul judiciar. De ce ar fi făcut un om aşa ceva? Atentatele le faci la ăla acasă, nu la tine acasă. Să fi făcut atentat în Târgu Secuiesc, unde mai toţi sunt maghiari?”, s-a întrebat, retoric, avocatul lui Beke Istvan.

Beke Istvan s-a adresat judecătorului, în luarea de cuvânt în limba română şi a explicat că nu a avut nicio intenţie de a face rău localnicilor din Târgu Secuiesc.

„Acele petarde le-am folosit şi în Ungaria. Spaţiul este întins pe 40 de hectare. Am aprins una în faţa organizatorului şi mi-a dat voie. Nu numai 200 am cumpărat, mult mai multe. Detonatorul e asemănător unui joc militar. De asta am folosit doi acumulatori. Nu l-am folosit niciodată pentru altceva, doar pentru cele trei jocuri programate în el. Un prieten mi-a zis să am grijă că s-ar putea să am probleme. Uitaţi unde am ajuns. Petardele sunt făcute conform legii. Nu conţin material exploziv. Nu înţeleg cum experţii au făcut bombă din petarde. Expertiza pirotehnică este un scenariu SF. Nu am avut fitil, nu am avut cuie. Cuiele găsite acasă erau pentru cele 19 geamuri pe care urma să le montez. Cum era să dau în vânt sursa de venit a tatălui meu? Spaţiul unde zic ei că urma să amplasez bomba era închiriat la o bancă de tatăl meu. (…) Am ajutat şi oameni de alte etnii. Dacă eram rasist nu aveam un avocat român şi nu aş fi vorbit româneşte. Zilnic vorbesc cu români. Rog să mă achitaţi pentru că sunt şi mă simt nevinovat şi consider că nimeni nu poate lua din viaţa cuiva pe nişte minciuni”, a încheiat Beke Istvan, citat de portalul de ştiri amintit.

Szocs Zoltan și Beke Istvan au fost trimiși în judecată de DIICOT pe 19 mai 2016, fiind acuzați de instigare la infracțiunea de atentat contra unei colectivități, săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 — privind prevenirea și combaterea terorismului; instigare la infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive. Potrivit procurorilor, la 1 Decembrie 2015, aceştia urmau să amplaseze un dispozitiv în perimetrul din zona în care se află statuia lui Gabor Aron, chiar într-un coș de gunoi din centrul localității, situat pe traseul de deplasare a paradei militare. Beke Istvan a fost reţinut de procurori şi arestat preventiv în luna decembrie 2015. Ulterior, procurorii au extins cercetările în acest dosar şi l-au reţinut şi pe Szocs Zoltan, care a fost, de asemenea, arestat. La începutul lunii iulie 2016, aceştia au fost eliberaţi din arestul preventiv şi au fost plasaţi în arest la domiciliu.