Textul a fost publicat prima dată în Revista OCV, ediția 4597, din 29 februarie - 7 martie 2024.

În mijlocul energiei pe care o aduce noul anotimp, mulți dintre noi se confruntă cu astenia de primăvară. Aceasta este o stare sezonieră care aduce o scădere a energiei și a dispoziției. Printre simptomele asteniei se numără oboseala, iritabilitatea și dificultatea de concentrare. Deși nu este considerată o afecțiune medicală în sine, medicul de familie Jakab Engya-Anikó și specialistul în igienă mentală Kondor Ágota spun că este important să o recunoaștem pentru a lua măsuri potrivite și pentru a ne bucura din plin de primăvară.

Cu toate că există unele voci care pun la îndoială existența asteniei de primăvară și sunt de părere că este mai degrabă o modă sau o afecțiune inventată, nu putem pune la îndoială faptul că mulți dintre noi simțim, la începutul primăverii, că suntem epuizați și lipsiți de energie. 

Acest sentiment de „baterii descărcate” este adesea atribuit procesului de adaptare al organismului la schimbările de temperatură și lumină specifice primăverii, însoțit de diverse stări fiziologice. Cumulul de simptome constituie, de fapt, ceea ce numim astenie de primăvară.

„Astenia de primăvară, cunoscută și sub numele de oboseală de primăvară, este o condiție care afectează unele persoane odată cu schimbarea anotimpurilor. Este caracterizată printr-un sentiment de slăbiciune generală, nivel scăzut de energie, oboseală, uneori însoțită de alte simptome precum iritabilitatea, dificultatea de concentrare, tulburările de somn și o scădere a dispoziției sau depresie ușoară. Este important de notat că astenia de primăvară nu este recunoscută ca un diagnostic medical în sensul clasic, ci mai degrabă este un termen folosit pentru a descrie un set de simptome care apar sezonier la unele persoane”, ne-a explicat dr. Jakab Engya-Anikó. 

Medicul de familie spune că astenia de primăvară ține de obicei câteva săptămâni, iar dacă se prelungește, atunci poate fi un semnal de alarmă. 

De ce apare astenia? 

Cauza exactă nu se cunoaște, dar sunt o serie de elemente care pot influența apariția asteniei, precizează dr. Jakab Engya-Anikó. Printre acestea se numără faptul că în timpul iernii mâncăm mai puține fructe și legume. 

„Creșterea duratei de lumină zilnică poate afecta ritmurile circadiene ale corpului și producția de hormoni precum melatonina și serotonina, care influențează somnul și dispoziția. După anotimpul rece, unele persoane pot avea niveluri mai scăzute ale anumitor vitamine și minerale, cum ar fi vitamina D, care pot afecta energia și dispoziția. Deficitul de vitamina D influențează în mod negativ nivelul serotoninei, astfel este important să suplimentăm pe timpul iernii”, a adăugat medicul de familie. 

Și specialistul în igienă mentală Kondor Ágota spune că sinteza scăzută a vitaminei D este una dintre cauzele apariției asteniei. 

„Principala cauză este sinteza alterată a melatoninei și a serotoninei în organism, ca răspuns al sistemului nervos față de stimulii luminoși. Schimbările climatice frecvente specifice primăverii, uneori alimentația dezechilibrată în sezonul rece, de obicei bogată în acizi grași saturați de origine animală și carbohidrați, și săracă în fibre, dar și sinteza mai scăzută de vitamina D în timpul iernii contribuie la apariția simptomatologiei asteniei de primăvară”, a precizat Kondor Ágota. 

Cum deosebim astenia de depresie? 

Specialistul în igienă mentală ne-a vorbit și despre diferențele care există între astenia de primăvară și alte afecțiuni, cum ar fi depresia. Cea din urmă, spre deosebire de astenia de primăvară, este considerată o afecțiune medicală, și nu o simplă stare de tristețe și oboseală. Depresia necesită un tratament prescris și supravegheat de un medic psihiatru, spune Kondor Ágota.

Așadar, astenia de primăvară este resimțită sub forma unei stări de slăbiciune generală, oboseală și eventual episoade depresive intermitente, explică specialistul. 

„Oboseala poate să fie de natură fizică sau psihică, și se poate manifesta prin toleranță scăzută la efort sau la suprasolicitarea intelectuală, însoțită de alterarea calității somnului nocturn și creșterea sensibilității la anumiți stimuli externi”, a adăugat Kondor Ágota. 

Depresia, însă, este o tulburare afectivă care se întinde pe perioade mai lungi de timp, de obicei mai mult de două săptămâni și produce alterarea profundă a stării generale și a vieții de zi cu zi. Aceasta afectează funcționarea socială și/sau ocupațională, explică specialistul în igienă mentală. 

„Poate fi cauzată de expunerea prelungită la stres, stări prelungite de criză (traume, doliu etc.), abuzul de substanțe, fluctuațiile hormonale fiziologice ale persoanelor de sex feminin (de exemplu în menopauză), obiceiurile alimentare reprezentate de consumul crescut de carbohidrați și deficitul vitaminelor B9, B12, D3, al mineralelor (de exemplu magneziul) sau al acizilor grași polinesaturați (omega 3, omega 6). Se manifestă sub forma unei prăbușiri a trăirilor afective care determină scăderea stimei de sine, pesimism și anxietate, anhedonie (n.red. incapacitate de a resimți plăcerea în situații normale), modificarea tiparelor de somn (insomnie, hipersomnie), sentimente de vinovăție/ lipsă de valoare și, nu în ultimul rând – gânduri despre moarte”, a mai punctat Kondor Ágota. 

În ambele cazuri, fie că este vorba despre astenie sau depresie, ea spune că este bine să cerem sfatul și ajutorul specialiștilor, cum ar fi un medic, un psiholog, sau un specialist în igienă mentală.

„Ține de competența lor să stabilească diagnosticul și să recomande un tratament adecvat: fie medicamentos, fie doar prin psihoterapie, sau pur și simplu introducerea unui stil de viață mai sănătos, cum ar fi un regim igieno-dietetic, activități sportive, relații sănătoase, mai mult timp petrecut în aer liber etc.”, a mai spus Kondor Ágota. 

Strategii eficiente pentru a te reîncărca

Astenia de primăvară nu se tratează cu suplimente alimentare. Atât medicul de familie, cât și specialistul în igienă mentală au vorbit despre rolul unui stil sănătos de viață atunci când vine vorba despre  gestionarea sau a prevenirea asteniei. Printre principalele recomandări se numără dieta echilibrată, multă apă, mișcare și mersul la culcare la aceleași ore. 

„Petreceți mult timp în aer liber, pentru a ajuta la ajustarea ceasului intern al corpului. Faceți exerciții fizice regulate, pentru că activitatea fizică duce la  creșterea nivelului de energie, îmbunătățește dispoziția și calitatea somnului. Asigurați-vă că aveți o dietă bine echilibrată, bogată în fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale. Consumul suficient de apă este esențial pentru menținerea nivelurilor de energie și a sănătății generale. Mersul la culcare și trezirea la aceeași oră în fiecare zi pot ajuta la reglarea ceasului intern al corpului și la îmbunătățirea calității somnului. Tehnici precum meditația, yoga sau exercițiile de respirație profundă pot fi benefice în gestionarea nivelurilor de stres”, a spus dr. Jakab Engya-Anikó. 

Emoțiile pozitive pot alunga astenia 

Kondor Ágota subliniază importanța menținerii relațiilor sănătoase și petrecerii timpului cu cei dragi în lupta împotriva asteniei de primăvară.

„Activitățile recreative reprezintă o altă metodă de tratament în cazul asteniei de primăvară și presupun efectuarea ieșirilor în aer liber, cititul și alocarea de timp liber pentru a fi petrecut alături de persoanele dragi. (...) Atât în cazul asteniei de primăvară, cât și în cazul depresiei clinice, este indispensabil un mod de viață sănătos: respectarea unui orar regulat de odihnă care să cuprindă minim 7 ore de somn pe noapte, alimentație sănătoasă (vitamine, minerale, legume, fructe, cereale etc.), activități în aer liber și o gândire pozitivă (stima de sine, autocunoaștere), și relații interpersonale bune cu prietenii, colegii și familia”, a mai adăugat Kondor Ágota. 

Astenia este, în concluzie, un semnal de alarmă care ne atenționează că trebuie să schimbăm ceva în viețile noastre. Despre toate aceste recomandări legate de alimentație, apă și somn am auzit de atâtea ori, însă specialiștii ni le amintesc mereu pentru că, într-adevăr, fac diferența atunci când e vorba despre prevenirea aproape oricărei afecțiuni. 

Însă ce facem dacă ne lipsește motivația pentru a face schimbări radicale în viața noastră de la o zi la alta?  Soluția este simplă: putem începe cu pași mici. O plimbare astăzi, o carte în loc de ore petrecute pe internet mâine, niște fructe în locul chipsurilor poimâine. Prin acești pași mici și consecvenți, noi obiceiuri vor deveni parte din rutina noastră în mod natural.