Asociaţia „Green Energy” din Sfântu Gheorghe a trimis adrese câtorva sute de primării din ţară, oferindu-le sprijinul pentru înfiinţarea de parazăpezi naturale din salcie energetică.

Preşedintele asociaţiei, Vajda Lajos, a declarat că oferta a stârnit interesul mai multor primării din judeţele Bacău, Dâmboviţa şi Mehedinţi.

„Ştim că în fiecare iarnă sunt drumuri blocate şi sate izolate din cauza zăpezilor. Din plantaţii energetice se pot realiza perdele de protecţie care au eficienţă deja după doi ani. Noi am trimis peste 500 de adrese în ţară, la administraţiile locale şi primării, în special din judeţele care au avut probleme iarna, şi le-am prezentat avantajele acestor parazăpezi naturale. Unii, din zona Bacău, Dâmboviţa şi Mehedinţi, s-au arătat interesaţi, dar le e greu să facă primul pas. Noi suntem convinşi că acest program poate fi promovat cu succes la nivel naţional şi suntem parteneri pentru cei interesaţi”, a declarat Vajda Lajos.

Potrivit acestuia, plantaţiile energetice prezintă şi alte avantaje, respectiv absorb praful de pe drumuri, generează oxigen şi reprezintă materie primă pentru centrale termice.

„Nişte benzi de protecţie de 6-10 m lăţime ar proteja drumurile de troiene pe timpul iernii, iar pe timp de vară ar funcţiona ca filtru de praf, protejând culturile agricole. (...) Salcia energetică se recoltează anual, iar după măcinare poate fi folosită ca biomasă, respectiv ca agent termic pentru locuinţe sau instituţii publice”, a mai spus acesta.

Potrivit calculelor, pentru o plantaţie de un hectar investiţia se cifrează la aproximativ 3.500 euro, prin urmare o bandă de protecţie de 100 kilometri ar costa 350.000 de euro. Printre avantajele salciei energetice se mai numără faptul că are o creştere rapidă chiar şi pe vreme secetoasă, cultura poate fi exploatată timp de 30 de ani, iar după primii doi ani de la plantare necesită o întreţinere minimă.

În judeţul Covasna se cultivă salcie energetică pe aproape o sută de hectare în zona Târgu Secuiesc, iar cea mai veche plantaţie are şase ani. De asemenea, în judeţ există mai multe unităţi care utilizează cazane cu biomasă, printre care o seră de flori, o fabrică de mezeluri şi un incubator de afaceri.