Un număr de 103 angajaţi care lucrau la mina din oraşul Baraolt va fi disponibilizat începând cu data de 1 mai, potrivit directorului Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), Kelemen Tibor. Directorul Agenţiei a afirmat că firma Minservrom a anunţat disponiblizarea acestor persoane care lucrau la partea de conservare a minei, urmând ca alte zece persoane să rămână în funcţii la EM Căpeni şi zece să intre în pensie.

Un număr de 103 angajaţi care lucrau la mina din oraşul Baraolt va fi disponibilizat începând cu data de 1 mai, potrivit directorului Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), Kelemen Tibor.

Directorul Agenţiei a afirmat că firma Minservrom a anunţat disponiblizarea acestor persoane care lucrau la partea de conservare a minei, urmând ca alte zece persoane să rămână în funcţii la EM Căpeni şi zece să intre în pensie.

Fără plăţi compensatorii

Potrivit directorului AJOFM, impactul asupra zonei Baraolt este puternic din acest punct de vedere, având în vedere că acolo o sută de locuri de muncă se creează într-un an. Persoanele disponibilizate nu vor beneficia de plăţi compensatorii, ci numai de şomaj şi de drepturile care derivă din contractul colectiv de muncă, mai afirmă directorul AJOFM.

Primarul oraşului Baraolt, Nagy Istvan, a declarat că nu ştie ce se va întâmpla cu clădirile minei, care stau nefolosite, şi nici cu angajaţii, cu atât mai mult cu cât suntem în perioadă de criză şi Baraoltul se află într-o „umbră de dezvoltare”. Nagy a precizat că a înaintat în urmă cu câţiva ani un proiect de hotărâre de Guvern privind preluarea de către oraş a clădirilor administrative ale minei de la EM Căpeni, întrucât oraşul duce lipsă de spaţii şi ar putea amenaja acolo ceva în folosul comunităţii.

„Clădirea mare, administrativă, şi cantina sunt goale. Datorită poziţiei centrale a clădirilor ar trebui să revină oraşului. Baraoltul nu are Judecătorie – ar fi bine să amenajăm acolo o Judecătorie, de asemenea Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ar vrea să creeze la Baraolt un centru zonal, dar nu avem sediu.

Am mai putea amenaja şi un sediu pentru extrase de carte funciară, ca să nu meargă oamenii până la Sfântu-Gheorghe. Nici Primăria nu are spaţiu suficient”, a afirmat primarul.

300 de locuri de muncă în confecţii

Cei mai mari angajatori din zona Baraolt sunt firme ca Platanus, cu 230 de angajaţi, Exfor, cu 150 de angajaţi, cu profil de exploatări forestiere, fabrica de mezeluri de la Micloşoara sau de lapte Tyrom. Totodată, anul acesta o firmă italiană doreşte să deschidă o fabrică de confecţii şi un spaţiu pentru spălătorii industriale, care ar oferi în jur de 300 de locuri de muncă. Totodată, a existat iniţiativa construirii unui parc industrial şi a unei fabrici de ciment pe care primarul spune că le sprijină în continuare dar au existat piedici.

„Banii nu au gust german, secu iesc sau de alt fel. Important este să se dezvolte zona aceasta, investitorii de aici mulţi nu au bani şi au greutăţi”, a menţionat primarul.

La nivelul judeţului Covasna rata şomajului a ajuns la 8,34%, peste media naţională. Potrivit datelor prezentate de AJOFM, în luna martie în zona Sfântu-Gheorghe au fost înregistrate 180 de disponibilizări, în zona Târgu-Secuiesc 113 şi în zona Covasna 27.

Ana Sidon