Oamenii nu mai vor să lucreze în confecții, iar șomajul devine mai atractiv decât salariul minim

Odată cu venirea verii, rata șomajului a început să scadă, atât la nivel național cât și județean. România are în prezent o rată a șomajului de 5,03%, ceea ce se traduce prin 440.000 de șomeri, din care 300.000 sunt neindemnizați. La nivelul județului Covasna, rata șomajului este de 6,71%, adică 6.100 de persoane nu au loc de muncă. Cea mai vulnerabilă categorie de vârstă este reprezentată de persoanele cuprinse între 40 și 50 de ani. Pe de altă parte, covăsnenii nu mai sunt atrași de munca în confecții și sunt tot mai nemulțumiți de salarii, ceea ce îi face să prefere șomajul.

Rata șomajului scade, însă bărbații sunt mai afectați de șomaj

Directorul adjunct al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Covasna, Teglás Ferenc, a declarat că în județul nostru este o permanentă tendință de scădere a ratei șomajului în această perioadă, mai multe firme locale angajând zeci de persoane în ultima vreme.

Șomajul pe orașe arată că Sfântu Gheorghe are 949 șomeri, Târgu Secuiesc 256, Covasna 228, Baraoltul 263 și Întorsura Buzăului 220. Numărul șomerilor este îngroșat însă de cei din  mediul rural, căci numai la Vâlcele există în evidență 1.000 de șomeri, la Belin 410 și la Valea Crișului alți 202. În plus, mai sunt restul localităților care dau șomeri, precum și persoanele neocupate care, din diverse motive, nu se află în evidența AJOFM, deși nu au locuri de muncă. În ceea ce privește împărțirea șomajului pe sexe, femeile sunt mai puțin afectate de acesta, deoarece din cei peste 6.000 de șomeri ai județului, doar 2.400 sunt femei.

„O mare problemă este faptul că mulți șomeri sunt neindemnizați – aproximativ 75% din totalul de 6.100 sau șomeri de lungă durată. Avem de-a face cu persoane inactive de luni de zile, care și-au pierdut interesul pentru locurile de muncă și încrederea în sine”, ne-a declarat Teglás Ferenc, menționând că pentru a-i scoate pe șomeri din starea aceasta neplăcută, au fost organizate diverse cursuri de formare profesională. Prin aceste cursuri și programe de ocupare (care includ și consiliere profesională), s-au făcut câteva zeci de angajări.

Construcțiile angajează romi

Angajări s-au făcut și din rândul romilor, planul de angajare pe care îl are Agenția la nivelul județului nostru pentru acest an fiind de 140 de angajări.

„S-a reușit deja angajarea a 80 de romi, căci prin Legea 116 a contractelor de solidaritate pentru persoane defavorizate colaborăm cu o serie de societăți. Avem legături cu mai multe firme în acest sens, iar angajările cele mai multe s-au făcut în Sfântu Gheorghe și Hăghig, în principal în domeniul construcțiilor”, a explicat Teglás.

Referindu-se la restul angajărilor efectuate în ultima vreme, Teglás a declarat că cele mai multe s-au realizat în industria echipamentelor de mașini, cea a prelucrării lemnului și în constrcții. Potrivit directorului adjunct al AJOFM, persoanele angajate au fost luate însă, în majoritate, ca muncitori necalificați în vederea formării la locul de muncă.

Salariile mici, demotivante pentru ieșirea din șomaj

Un aspect interesant semnalat a fost acela că tot mai puțini covăsneni își doresc să muncească în industria confecțiilor, oamenii refuzând pur și simplu aceste locuri de muncă.

„Oamenii nu vor să lucreze în confecții din mai multe motive: se plâng de condițiile de muncă – unii spun chiar că sunt urmăriți cu camerele de filmat la aceste locuri de muncă, plus că se plâng de lipsa stimulentelor de orice fel, inclusiv cele financiare. Există o nemulțumire generală însă vizavi de salariile pe care le oferă angajatorii din județ, inclusiv pentru persoanele cu studii superioare. Salariile sunt atât de mici, încât unii preferă șomajul, care poate ajunge aproape la valoarea unui salariu minim”, a mai spus Teglás Ferenc.

În acest sens, Teglás a amintit că AJOFM Covasna a organizat burse ale locurilor de muncă și un târg de joburi, iar edificator în acest sens este ceea ce s-a întâmplat la o bursă organizată la cererea unui angajator. Acesta din urmă a oferit 15 locuri de muncă în montajul liniilor automate, s-au prezentat 55 de șomeri și doar patru s-au angajat, oamenii nedorind să lucreze pe niște salarii aproape echivalente cu ajutorul de șomaj.