În timp ce demersurile pentru constituirea unor asociații de proprietari au stagnat, blocurile întorsurene se degradează pe zi ce trece

O postare pe o rețea de socializare în care erau prezentate acoperișurile a două blocuri din centrul orașului a împărțit societatea întorsureană în două categorii: cei care îi blamează pe proprietarii de apartamente pentru starea jalnică a blocurilor și cei care îi înțeleg pe aceștia, pe principiul „dacă n-ai cu cine, n-ai cu cine”. Administrația orașului spune că a sprijinit cetățenii pentru constituirea asociațiilor de proprietari, însă fără prea mari rezultate. Pe de altă parte, cea care conduce singura asociație de locatari din Întorsura Buzăului, Teodora Aioanei, spune că nu sunt costuri foarte mari de înființare, însă este nevoie de foarte multă perseverență.

Primarul orașului covăsnean, Leca Băncilă, spune că administrația locală s-a implicat și a oferit ajutor cetățenilor întorsureni în procesul de înființare a asociațiilor de proprietari/locatari, însă acestea nu au putut fi înființate din cauza locatarilor.

„Asociațiile de locatari n-au putut fi înființate din cauza locatarilor. Primăria s-a întâlnit de patru, cinci ori cu un grup de inițiativă, adică eu, când spun primăria, eu sau viceprimarul, cu un grup de cetățeni, în care ajunseseră la un moment dat să fie în jur de 20-30 de persoane. Mai mult, primăria și-a asumat dincolo de responsabilitățile ei să susțină nu numai cu know-how-ul necesar, ci cu bani și personal și să își asume mai multe responsabilități. Cu toate acestea, nu s-au putut înființa nici la nivel de bloc, nici la nivel de cvartal. Ca atare, avem o singură asociație de proprietari. Fără asociație de proprietari nu putem iniția un proiect de reabilitare blocuri”, ne-a explicat edilul de la Întorsura Buzăului.

În spațiul public unii cetățeni sunt de părere că din impozitele pe care le plătesc primăriei aceasta din urmă ar trebui să investească în reabilitarea blocurilor. L-am întrebat, așadar, pe Leca Băncilă cum le răspunde acestor oameni. 

„Exclus! Impozitul celor de la case unde îl folosesc? Impozitul lui unde îl folosesc? Deci impozitul, ca să fiu clar, taxele și impozitele locale contribuie cu 30% din bugetul localității. 70% este completat din alte surse: taxe, proiecte, TVA și astea pe care le primim de la Guvern. Deci ideea că plătește el 200 de lei să mă duc să îi reabilitez casa, dar eu de la casă plătesc 1.000 de lei, e cu totul altceva? Nu mă pot atinge de niciun leu. Nu mă lasă legea și nu e nici moral, să fie clar. Nu mă lasă legea să folosesc pentru reabilitat proprietăți, se numește deturnare de fonduri și se pedepsește cu pușcăria”, a spus ferm Leca Băncilă. 

Dacă o țiglă cade și este rănită o persoană, cine răspunde?

Realitatea de la fața locului ne arată că în orice moment poate cădea o țiglă sau orice altceva de pe unele blocuri întorsurene. Totuși, dacă cineva este rănit, cine se face răspunzător? Leca Băncilă spune că locuitorii din blocul respectiv.

„De trei ani fiecare cetățean are un înscris de la primărie, o atenționare, că are toată răspunderea asupra împrejurimilor și condițiilor de siguranță din jurul blocului. Toți locuitorii din blocul respectiv se fac vinovați”, ne-a spus acesta.

Impozitul progresiv – soluția salvatoare?

Nu toți proprietarii refuză să se implice în reabilitarea blocurilor, însă aceștia nu pot reabilita singuri un bloc unde mai locuiesc alte 19 familii. În alte orașe, proprietarii care au apartamente în blocuri care trebuie recondiționate sunt taxați progresiv, adică în plus, până când rezolvă problema și reabilitează blocul.

Însă Leca Băncilă spune că nu ar fi corect ca cel care își dorește să repare blocul să fie taxat progresiv doar pentru că ceilalți proprietari refuză acest lucru.

„Nu aici este problema. Problema este că te duci cu impozitul progresiv și ce faci? Cui i-l iei?  Tuturor? Păi sunt oameni care vor (n. red. să se implice pentru repararea blocurilor) și sunt alții care nu vor. Deci este foarte greu să pui așa problema, e incorect. Nu e soluție asta. Problema este și mai adâncă decât de bani: de trăire a spiritului public. Adică să îți asumi că trăiești în spațiu public, adică lângă blocul tău se găsesc căi de acces, nu este curtea ta. Ai obligații rezultate din această situație. Nu există niciun fel de interes. Au rămas chiriași, sau cu spiritul de chiriași, ca atunci când primăria făcea totul și ei plăteau o chirie. Astăzi sunt proprietari, primăria nu mai poate să facă, iar ei nu își asumă această responsabilitate”, este de părere edilul orașului covăsnean.

Constituirea asociațiilor de proprietari – primul pas, dar nu și ultimul

Am discutat și cu Teodora Aioanei, cea care a pus bazele și conduce prima și singura asociație de proprietari din Întorsura Buzăului, dar care deține, în același timp, și funcția de consilier local. Teodora Aioanei spune că din asociația pe care o conduce fac parte două scări de bloc: 6 D și 6 E.

Aceasta este de părere că cine vrea să se ocupe de înființarea unei asociații de proprietari are nevoie de foarte multă perseverență.

„De costat nu a costat așa mult, dar foarte e greu. În primul rând blocul trebuie să fie intabulat. Se pare că nu chiar toate blocurile din Întorsura sunt intabulate. După aceea, e foarte mult, trebuie foarte multă perseverență și să dorești să faci lucrul acesta. Tot ce am realizat am realizat singură. Am obținut semnături de la locatari în urma unei ședințe, după aceea am mers la tribunal, la judecătorie și am luat pentru toate apartamentele CF-urile (n. red. cartea funciară). Deci nu s-a dus fiecare, m-am dus eu și le-am luat pe toate. Un CF din ăla parcă a costat 40 de lei, nu mai știu exact, deci am adunat suma de la locatari și m-am dus și am luat toate aceste CF-uri”, ne-a spus reprezentanta singurei asociații de proprietari din orașul covăsnean.

Totuși, nu totul se oprește la a înființa asociația. Teodora Aioanei spune că este în continuare nevoie de conlucrare și înțelegere între proprietari, căci, altfel, proiectele pică.

„Păi să știți că prea puțin am primit ajutor. Primăria a fost foarte bine intenționată, s-a făcut un proiect și proiectul acesta dacă era acceptat de locatari, reabilita blocul cu tot ce trebuie, acoperiș, subsol și exterior. Nu s-a putut face pentru că nu am obținut acordul locatarilor, 80%, parcă așa trebuia. Și de ce nu am obținut? Pentru că scara vecină are foarte mulți proprietari plecați în străinătate și nefiind aici vă dați seama că nu am putut să obțin acordul lor. Și pentru că nu am întrunit numărul acela de voturi nu s-a putut face proiectul. A picat proiectul și s-a anulat”, ne-a mai spus Teodora Aioanei.

„Sunt supărată că nu prea se implică așa de mult locatarii”

Reprezentanta asociației de proprietari este de părere că primăria ar trebui să găsească niște pârghii legale astfel încât să îi oblige pe proprietarii de apartamente să reabiliteze blocurile. În același timp, recunoaște că neimplicarea concetățenilor o supără.

„Cred că ar trebui primăria să oblige pentru că acum blocul e proprietate și nu face primăria nimic, locatarii trebuie să rezolve. De exemplu și la noi trebuie făcut neapărat acoperișul și uite că nu am reușit să facem, nu știu dacă mai reușim. Sunt supărată că nu prea se implică așa de mult locatarii. Ei consideră că dacă sunt eu, eu trebuie să fac. Păi nu pot eu singură să fac. Într-adevăr, acoperișul nostru nu este chiar așa să prezinte un pericol, pentru că locatarii de la etajul patru au urcat mereu pe acoperiș și au mai înlocuit țigle, au mai înlocuit grinzi pe acolo, deci s-a mai făcut câte ceva”, a mai adăugat Teodora Aioanei.

Câți cetățeni, atâtea opinii

Oamenii spun că cele două blocuri care au apărut în pozele de pe o rețea de socializare arată ca cele de la Cernobîl sau ca în timpul războiului. Unii spun că locatarilor din acele blocuri ar trebui să le fie rușine de starea acoperișurilor, dar sunt și voci care acuză primăria că nu s-a implicat suficient. Totodată, unii oameni spun că sunt anumiți proprietari care nu își permit să pună bani pentru o reabilitare, dar și că alții pur și simplu nu vor.

Felicia Mircea, care în prezent se află în Italia, dar deține un apartament pe Strada Hanului, spune că singura soluție ar fi ca primăria să înființeze o asociație unică de proprietari, care să îi includă automat pe toți proprietarii de apartamente.

„E un pericol public și eu am zis de multe ori. Eu stau pe Strada Hanului. Deci problema este că dacă de la primărie nu pleacă să organizeze asociație unică, banii necesari sunt prea mulți și lumea nu are. Proprietari sunt (și) persoane care nu își permit să investească bani în blocurile respective. Ne-am strâns o dată, au venit cinci, șase, că bineînțeles că nu veneau toți niciodată, dar e de făcut, e de rezolvat”, ne-a spus aceasta.

Cât despre faptul că mulți proprietari nu se prezintă la astfel de ședințe în care se discută despre crearea acestor asociații, Felicia Mircea spune că mulți nu mai sunt în zonă și e greu să „îi aduni” pe toți la un loc.

„Majoritatea stau în chirii, lucrează, proprietarii nu sunt în localitate. Până  îi găsești și îi aduni și așa mai departe…Deci trebuie făcută o asociație în care sunt obligați să le vină numai exact notele de plată. Să se facă automat asociația, cu trei angajați care sunt necesari, contabil și unul care se ocupă cu investițiile, dar s-ar da drumul”, este de părere Felicia Mircea.

 „Lasă că merge și așa!”

Am discutat și cu o persoană care locuiește într-unul dintre blocurile care apar în imaginile ce au născut o mulțime de discuții în mediul online. A fost de acord să vorbească cu noi doar cu condiția de a i se păstra anonimatul, tocmai din cauză că nu își dorește să își creeze și mai multe probleme cu vecinii. Sursa noastră spune că deși există discuții de ani de zile despre începerea procesului de reparare a blocului, unii preferă să stea deoparte, din pură comoditate.

„Situația este una complicată, deoarece de ani de zile există discuții cu privire la repararea exteriorului. Problema este că dintre locatari sunt prea puțini cei care se implică și vor să schimbe ceva, restul sunt prea comozi și preferă să îl lase așa. Avem în plan să rezolvăm situația, dar după părerea mea este aproape imposibil de rezolvat. Cum am spus și anterior, nu toți locatarii vor să se implice și nu este corect ca doar o parte să plătească pentru toată lumea”, a spus, pentru Observatorul de Covasna, persoana care locuiește într-unul dintre blocurile grav deteriorate.

„Ce vreau să spun este că vinovate sunt ambele părți”

Pe pagina de socializare unde s-a discutat intens subiectul , „Votăm pentru noi”, unii oameni spun că este vina cetățenilor pentru întreaga situație, însă și autoritățile ar fi trebuit să se implice mai mult. 

 „Consider că pe de o parte primăria nu a procedat cum trebuie și nu a oferit sprijin, primăria trebuia să se sesizeze acum mulți ani, când problemele nu erau atât de grave. Acum, evident, este mult mai greu. Totuși, pe de altă parte, nici locatarii nu sunt uniți, cum a spus cineva în secțiunea de comentarii de la postarea pe Facebook: <<interioarele sunt frumoase, aranjate, dar de exterior să se ocupe altcineva>> . Ce vreau să spun este că vinovate sunt ambele părți”, ne-a mai spus persoana care nu a vrut să-i apară numele în ziar.

Teodora Aioanei, președintele primei și singurei asociații de proprietari din Întorsura Buzăului a spus, ca o concluzie, că „sunt oameni capabili, multe persoane care sunt pensionare și încă cu putere de muncă care pot să facă, dar nu vor”.

De mulți ani se tot discută despre înființarea asociațiilor de proprietari la Întorsura Buzăului, însă nu s-a concretizat nimic. Singurul lucru cert rămâne acela că țiglele cad de pe acoperișurile blocurilor, iar până acum mai multe mașini au fost avariate din această cauză. Mulți se tem că cel mai probabil până când nu vor exista și victime, lucrurile nu se vor pune în mișcare. 

David Leonard Bularca

Sursa foto: Observatorul de Covasna și Facebook/ Votăm pentru noi!