PCM Covasna: Suntem deschişi să ne aşezăm la masa tratativelor cu comunitatea românească
Conducerea Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna a declarat marţi, ca răspuns la Apelul la normalitate lansat de Ziua Naţională a României de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, că organizaţia pe care o reprezintă este deschisă spre comunicare şi dispusă să se aşeze la „masa tratativelor”.
„Eu zic că normalitate ar fi ca Proclamaţia de la Alba Iulia din 1918 să fie recunoscută în totalitate şi respectată. (...) Trebuie să stăm la masa tratativelor, să luăm punct cu punct şi să vedem ce este respectat şi ce nu se respectă. (...) Noi am fost deschişi pentru o comunicare totdeauna, iar ca răspuns la apel, să ne aşezăm la discuţii”, a declarat liderul PCM Covasna, Kulcsár Terza József, în cadrul unei conferinţe de presă.
Liderii PCM susţin că statul român nu a respectat articolul 3 din Declaraţia de la Alba Iulia din 1918, care prevedea „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare”, respectiv dreptul „fiecărui popor de a instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său”.
Conducerea Forumului Civic al Românilor a adresat luni reprezentanţilor comunităţii maghiare un Apel la normalizarea convieţuirii interetnice, în care se menţionează, printre altele, că menţinerea imaginii conform căreia cele tei judeţe reprezintă „o zonă cu potenţial conflictual” nu este benefică nici pentru români şi nici pentru maghiari, aducând „grave prejudicii” dezvoltării economice şi sociale a zonei, climatului de bună convieţuire interetnică şi bunăstării localnicilor.
Semnatarii apelului solicită liderilor comunităţii maghiare să recunoască faptul că România asigură minorităţilor naţionale condiţii pentru prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale, în conformitate cu prevederile Rezoluţiei de la Alba Iulia din 1918 şi cele internaţionale. Potrivit acestora, Rezoluţia de la Alba Iulia a fost „o declaraţie de principii” ale cărei prevederi se regăsesc în Tratatul internaţional privind minorităţile din 9 decembrie 1919, în baza căruia a fost elaborată legislaţia naţională privind drepturile şi îndatoririle cetăţenilor români indiferent de apartenenţa etnică. „La 96 de ani de la Marea Unire, membrii comunităţii maghiare din România au posibilitatea garantată de 'a se instrui, administra şi judeca în limba sa proprie' (cu asigurarea translatorilor), 'prin indivizi din sânul său', de a avea reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării 'în proporţie cu numărul indivizilor ce îl alcătuiesc', precum şi 'deplină egalitate tuturor confesiunilor religioase'. Deci spiritul extrem de generos al Rezoluţiei de la Alba Iulia este integral respectat”, se afirma în apelul respectiv.
Apelul a fost elaborat cu binecuvântarea IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, preşedintele de onoare al Forumului Civic.