Comisia de administraţie din Parlament a vizitat ieri Adăpostul de câini comunitari de la Câmpu Frumos Membrii Comisiei pentru administraţie din cadrul Parlamentului României, condusă de Sulfina Barbu, își desfășoară astăzi ședinţa de lucru la Arcuș, pentru a analiza proiectul de lege referitor la gestionarea câinilor fără stăpân, iar cu această ocazie a vizitat ieri și Adăpostul de câini de la Câmpu Frumos, administrat de Asociaţia Nez Perce cu sprijinul Primăriei Sfântu-Gheorghe. Delegația de la București s-a arătat foarte

Comisia de administraţie din Parlament a vizitat ieri Adăpostul de câini comunitari de la Câmpu Frumos

Membrii Comisiei pentru administraţie din cadrul Parlamentului României, condusă de Sulfina Barbu, își desfășoară astăzi ședinţa de lucru la Arcuș, pentru a analiza proiectul de lege referitor la gestionarea câinilor fără stăpân, iar cu această ocazie a vizitat ieri și Adăpostul de câini de la Câmpu Frumos, administrat de Asociaţia Nez Perce cu sprijinul Primăriei Sfântu-Gheorghe.

Delegația de la București s-a arătat foarte interesată atât de condițiile de la Adăpostul din apropiere de Sfântu-Gheorghe, cât și de costurile pe care le presupune întreținerea câinilor, cine îi aduce de pe străzi, dacă se face sterilizarea lor sau care sunt țintele pentru următoarea perioadă.

Discuțiile au relevat printre altele faptul că, la Câmpu Frumos, costul de întreținere pentru un câine este de aproximativ 70 de lei, în timp ce în alte orașe se ajunge și la 300 de lei, Sulfina Barbu arătând că există diferențe de cost foarte mari de la un oraș la altul.

„Standardele de cost au fost stabilite de autoritățile locale, prin hotărâri ale consiliilor locale şi diferă foarte mult de la un oraş la altul. Cred că Agenția Națională Sanitar-Veterinară trebuie să publice aceste standarde prin care să se asigure desigur condiții corespunzătoare într-un adăpost şi la acele standarde să se raporteze autoritățile locale. Dacă autoritățile locale îşi permit să dea bani mai mulți trebuie să explice contribuabililor din oraşul respectiv de ce costă mai mult. Dar sunt diferențe mari, de la 300 de lei la 70 de lei, 60 de lei“, a declarat Sulfina Barbu, cu mențiunea că există bănuieli potrivit cărora în spatele acestor cifre s-ar putea ascunde și afacerile unora sau altora.

Rată de adopţie de 30%

Potrivit directorului Adăpostului de câini, Horia Kraus, Adăpostul este foarte solicitat de multă lume, iar din 450 de câini rulați până acum, 160 au fost dați către adopție.

„Avem o rată foarte bună. Lucrăm foarte bine cu municipalitatea, ei sunt mulțumiți, noi la fel deoarece ne sprijină cu fonduri, facem campanii și suntem prezenți peste tot. Am început un program cu școlile, avem peste 500 de copii care au vizitat Adăpostul, le facem un tur al acestuia, le spunem și povești, pe română sau maghiară, deoarece fiecare cățel are povestea lui. Îi ducem în țarcurile de căței, avem și un cățel vedetă care face demonstrații. Copiii sunt cheia, ei duc mai departe o atitudine, iar rezultatele vin în timp. Avem și Revista Câinelui Vagabond, bilingvă, și încercăm tot timpul să ne ocupăm de educarea celor mici. Vrem să facem și un cimitir - am fi singurii din zona Ardealului care ar avea așa ceva, deoarece noile norme nu mai permit îngroparea câinelui pe malul Oltului sau pe cine știe unde”, le-a spus Horia Kraus vizitatorilor din București.

Exemplu de urmat

În ceea ce privește eutanasierea, Kraus a arătat că patrupedele care prezintă un pericol public sunt automat eutanasiate, la fel și cele bolnave. În schimb, pentru restul se militează pentru adoptarea lor, iar programele demarate până acum s-au dovedit eficiente pentru viața câinilor fără stăpân. Cât despre succesul adopțiilor, reprezentanții Adăpostului au dreptul de a controla locațiile unde au dat câini spre adopție, pentru a vedea cum trăiesc.

Metodele alternative eutanasierii sunt susținute și de Sulfina Barbu, care a declarat că Adăpostul de aici este nou și reprezintă un exemplu de urmat și de alte autorități locale din România.

„Am vrut să venim și într-un alt oraș, unul mai mic, pentru că știm ce se întâmplă în București, în alte orașe, dar diferă foarte mult costurile de întreținere de la un oraș la celălalt. Am vrut să ne raportăm la un oraș mai mic, în care lucrurile sunt bine ținute sub control față de un oraș mai mare. E o perioadă în care primordială trebuie să fie lupta de a salva animalele, dar orice lucru dus la extrem este păgubos. Atunci când discutăm de animale bolnave sau violente, altă soluție nu există decât eutanasierea. În rest, trebuie să găsim soluții pentru a le da șanse la viață animalelor”, a mai spus Barbu.

Conform estimărilor lui Horia Kraus, anul trecut în Sfântu-Gheorghe erau cam 1.000 – 1.200 de câini vagabonzi și s-au rulat cam 400. De asemenea, se lucrează la o hartă canină pentru a vedea exact câți ar fi și în ce zone.