[singlepic=403,400,200,,left]Un teren de aproximativ 2 hectare din Ozun, care înainte era folosit pe post de târg de animale, rampă de deşeuri sau loc de aruncat animale moarte, s-a transformat de la un an la altul într-un parc cu alei, fântână arteziană, flori, felinare şi bănci înconjurate de arbuşti şi puieţi şi în curând ar putea avea şi bărci pentru agrement. Proiectul a fost câştigat anul trecut de la Fondul de Mediu, prin care s-au alocat 500.000 de lei

Parcul are alei, fântână arteziană, flori, felinare şi bănci înconjurate de arbuşti şi puieţi şi în curând ar putea avea şi bărci pentru agrement.

Un teren de aproximativ 2 hectare din Ozun, care înainte era folosit pe post de târg de animale, rampă de deşeuri sau loc de aruncat animale moarte, s-a transformat de la un an la altul într-un parc cu alei, fântână arteziană, flori, felinare şi bănci înconjurate de arbuşti şi puieţi şi în curând ar putea avea şi bărci pentru agrement.

Proiectul a fost câştigat anul trecut de la Fondul de Mediu, prin care s-au alocat 500.000 de lei pentru această investiţie. Pe lângă aceşti bani, Primăria a mai cheltuit până acum alţi aproximativ 30.000 de lei pentru lucrările la noul parc, şi investiţia continuă. Unul dintre demersurile în derulare este pentru ca braţele moarte ale Râului Negru să intre în proprietatea Consiliului Local şi să se rezolve astfel problema luciului de apă necesar pentru bărci.

Potrivit primarului Raduly Istvan, până acum în parc au fost amenajate alei, fântâna arteziană, a fost recepţionată insula unde se va amenaja o scenă fixă şi o peninsulă de unde pot fi pregătite artificiile cu diferite evenimente, şi au fost cumpărate cinci bărci care stau în magazia Primăriei până vor putea fi lansate la apă.

Motivul pentru care acestea nu au putut fi folosite până acum este acela că apa din jurul parcului, care provine din fostele meandre ale Râului Negru, miroase urât întrucât nu are legătură de zeci de ani cu Râul Negru actual. Pentru a rezolva problema, primarul spune că au un proiect, comandat încă din anul 2007, care se referă la revitalizarea Râului Negru - braţul mort – prin legătura actualului râu şi braţul mort, printr-un canal subteran.

„Investiţia nu este foarte mare, problema a fost alta – juridică, întrucât braţele moarte şi la Olt şi la Râul Negru au intrat în patrimoniul SGA, iar dacă noi nu suntem proprietari ai acestei suprafeţe de luciu, atunci nici nu poţi să dispui o investiţie. Am discutat cu dl prefect, şi cu fostul director al SGA, toţi au fost de acord că belciugurile din Ozun să intre în patrimoniul CL şi atunci imediat putem să derulăm acel program. Dacă vom reuşi, atunci sigur vom avea un parc de agrement, şi aşa suntem foarte mândri că foarte multe mămici din Sfântu-Gheorghe vin aici, e o zonă liniştită, nepoluată, şi se plimbă cu copiii. Dacă punem în funcţiune şi bărcile atunci va fi o adevărată zonă de atracţie“, a spus primarul Raduly Istvan.

Peste 1.400 de arbori şi arbuşti

Cu toţi cei peste 1.400 de arbori şi arbuşti plantaţi până acum în parc, autorităţile din Ozun sunt conştiente că acesta va da umbră şi se va contura cu adevărat abia peste mulţi ani, aşa că Raduly spune că a planificat cu viceprimarul ca în primăvara următoare să meargă cu utilajele lor în pădurile Primăriei şi să scoată de acolo câţiva arbori de 3-4 metri înălţime - plopi, mesteceni şi alte specii -, pe care să-i planteze apoi direct în parc, în loc să aştepte 20 de ani până cresc ceilalţi. Atât la parc cât şi la alte investiţii din comună, Primăria Ozun a implicat în număr mare angajaţii prin convenţie, o metodă prin care, spune primarul, se economisesc sute de mii de lei.

„Mereu am avut cei mai mulţi angajaţi prin convenţie, după Comandău, şi cu oamenii aceştia facem minuni, plus că avem un parc de utilaje foarte performant, toate drumurile sunt reparate cu utilajele şi oamenii noştri”, a spus primarul.

Muzeu Etnografic într-o casă ţărănească

O lucrare la care în prezent se lucrează cu aceşti angajaţi este reabilitarea unei gospodării şi şuri ţărăneşti în satul Măgheruş. Lucrările au început săptămâna trecută şi în ele sunt implicaţi 15 angajaţi ai Primăriei. Casa despre care vorbeşte primarul este veche de peste o sută de ani, era o gospodărie cu şură şi anexe pentru animale. Aceasta a fost cumpărată anul trecut de la trei surori şi urmează să fie transformată în Muzeu Etnografic. „Casa o să fie un Muzeu Etnografic în care o să arătăm tradiţia şi viaţa oamenilor din satul Măgheruş. O să fie utilată exact cu uneltele şi mobila de pe vremuri, deja avem o familie care va dona toate acestea şi vrem să inaugăm investiţia din partea noastră în august – septembrie 2010, o facem din forţe proprii”, a mai spus Raduly Istvan.

Primarul a explicat că dacă apelau la o firmă numai pentru refacerea şurii ar fi trebuit să scoată din bugetul local aproape 100.000 de lei, pe când aşa lucrarea este mult mai ieftină. Primarul a mai subliniat că motivul pentru care sunt implicaţi în multe proiecte ţine de mentalitatea conform căreia este bine ca Primăria să pună bani pentru a participa cu cotă parte la proiecte, întrucât în acest fel poate atrage sume mult mai mari decât contribuţia locală şi să realizeze investiţii majore.

Ana Sidon